Ce se întâmplă cu mine ca alegător dacă partidul pe care l-am votat ani de zile nu mai există? Votezi cu altul, firește. Dar dacă acel „altul” te-a momit cu un discurs anticorupție, antimafia și anticomunist, iar mai apoi a dezamăgit profund, punând botul la borcanul cu miere și laba păroasă la buzunarul statului? Păi ce să faci? Votezi iarăși cu „ălălaltul”, dacă mai este așa ceva, cu excepția mafiei politice. Dar dacă nu există „ălălaltul”? Mulți au votat cu PNL pentru că nu erau variante, deși liberalii au fost bună vreme, ca și rotarienii cu francmasonii, un fel de șoferi ai pesediștilor în Uniunea Social Liberală și fardul cu care Famiglia politică socialistă și-a cosmetizat mecla hidoasă în fața civilizatei Europe. Scenariul de mai sus nu este chiar atât de real. Realitatea a făcut să existe, totuși, un alt partid cu care să votezi în 2016. Cine n-a vrut PSD, care n-a înghițit metamorfoza PNL, cei dezamăgiți de Băsescu și nu vorbeau maghiara au putut vota, totuși, cu Uniunea Salvați România.
Pentru viitoarele alegeri în gama de oferte electorale va intra și fostul premier Dacian Cioloș. „România 100” este numele platformei care a premers înființării unui partid pe același palier cu USR, ceea ce va duce, cel mai probabil, la o fuziune într-un fel sau altul, înainte de alegerile din 2020. Cine va vota cu „România 100” vă este clar. Da, „oamenii lui Soros”. Nici măcar „statul paralel”, că acela are alte preferințe. O parte din „statul paralel” e mare fan al unei aripi mai stilate ale PSD, iar altă parte a lui poate că ar merge cu PMP și PNL. Cu Cioloș și USR ar merge probabil ăștia care ies în stradă astăzi, dar nu au ieșit la vot și acum le pare rău, tare rău.
Unii vorbesc deja de un dezastru al Dreptei tocmai din apariția atâtor partide pe această zonă. Sunt deja PNL, USR, PMP tot pe acolo umblă cu colinda, unde mai pui că hienele cu haină de vulpe de la ALDE tot de dreapta se dau, ajungi să te întrebi ce-ar mai avea de făcut „Romania 100” decât să spargă si mai mult grupul ce s-ar opune PSD. Așa este, numai că lehamitea de PNL nespălat încă de transpirația PSD, distanțarea de ai lui Băsescu și neîncrederea în imaturitatea USR poate că ar lăsa, din nou, multă lume acasă, spre bucuria Famigliei. Dacian Cioloș poate scoate oameni din casă și să-i ducă la urna de vot, iar însumate scorurile celor trei-patru partide ar putea da frisoane PSD peste ceva vreme. Acum, cu cuțitul la os, se afișează ca parteneri. Fac conferințe de presă comune și încearcă să mobilizeze lumea împotriva PSD, dar ce va fi când se vor face calcule electorale?
Au aceste partide de Dreapta puterea să facă alianțe pentru alegerile locale, ca astfel să se prezinte cu candidați comuni în fața primarilor PSD, într-un singur tur de scrutin? Dar acolo unde sunt primari PNL în funcție, se vor înțelege în așa fel să fie toată lumea mulțumită? Asta este condiția pentru o reușită a Dreptei, în ciuda fărâmițării. Nici nu mi-ar lipsi o unitate de monolit gen PSD. Fiecare să aducă ceva nou, să-și afirme personalitatea, dar când va fi cazul, în locale, să se înțeleagă pentru a nu le da celor de la PSD acel mecanism infernal de măcinat voturi pentru alegerile generale. În asta constă testul Dreptei. Dacă se vor înțelege, pare imposibil ca măgăriile făcute de PSD în acest an să nu atârne greu la viitorul scrutin, iar Dreapta să nu câștige. Dacă se ratează și acest tren – încă unul, oare al câtelea? – cu siguranță că România va fi încălecată pe termen lung de Iordache, Șerban Nicolae, Nicolicea și alte viețuitoare politice.
Comentarii prin facebook