Cei aproximativ 20.000 de sârbi din Banat sărbătoresc, sâmbătă, ajunul Crăciunului pe rit vechi. În curtea Catedralei Ortodoxe Sârbeşti din Piaţa Unirii a fost aprins tradiționalul badnjak, iar apoi credincioșii au asistat la slujbă. Anul care vine va fi bun și roditor, pentru că flacăra a fost puternică, spun oamenii.
În curtea Catedralei Sârbe din Timișoara s-au adunat, sâmbătă după-amiază, o mulțime de oameni, printre care și o grămadă de copii. Câțiva preoți ortocși români, conduși de părintele Zaharia Pereș, au cântat colinde, în timp ce a fost aprins badnjakul. Acesta este un stejar care simbolizează lemnul adus de păstori și aprins de Iosif pentru a-l încălzi pe Pruncul Sfânt. Apoi, credincioșii sârbi au intrat în biserică, pentru a asista la slujba tradițională. „Noi ținem tradiția pe rit vechi, se merge la părinți, la copii și așa mai departe. În mână am stejar și ieslea Mântuitorului. Stejarul se arde pentru alungarea spiritelor rele din anul trecut. Focul a fost mare, frumos, vom avea un an binecuvântat, cu sănătate și bucurii”, ne-a spus ua dintre sârboaicele care au asistat la aprinderea stejarului. „Noi spunem la Crăciun «Sretan Božić» și «Hristos se rodi». Asta înseamnă «Crăciun fericit» și «Hristos s-a născut». Toate aceste lucruri vin din tradiția străveche. Tot ce se face este alungarea a ce n-a fost bun. Copacul ăsta se aprinde ca să se arunce tot ce n-a fost bun în anul trecut și să începem anul cu bine. Dumnezeu, și Isus, și Maria binecuvântează noul an. În 31 decembrie noaptea sunt oameni care merg la biserică, acolo se primește binecuvântarea divină cu care treci în noul an”, ne-a spus o alta.
„Este o mare bucurie pentru noi ca în această seară binecuvântată de Dumnezeu, când Pruncul Isus ne binecuvântează cu nașterea lui pe pământ, pentru mântuirea noastră, să avem alături de noi pe frații noștri din Biserica Ortodoxă Română, de la Mitropolia Banatului, care au venit să ne colinde, cu binecuvântarea IPS Ioan. Badnjakul este o particularitate a ortodoxiei sârbe și reprezintă focul la care s-au adunat păstorii în Noaptea Sfântă a Nașterii Domnului. Poporul sârb păstrează obiceiul acesta și, în noaptea Ajunului, se adună în jurul focului, cântă colinde. Avem și masă specifică, o tradiție a noastră, legată de această noapte. Se mănâncă pe jos, se pregătesc bucate specifice postului și colaci speciali, care au însemnătate pentru bunăstare, pentru fericire, pentru sănătate”, a explicat vicarul Marko Marinkov. În dimineața Crăciunului, la Catedrala Ortodoxă Sârbă va fi oficiată Liturghia, iar apoi credincioșii vor merge acasă, pentru masa de prânz. Cei care asistă la această slujbă vor primi ramuri de stejar, care să-i țină sănătoși și în putere până la Crăciunul viitor. Cesniţa, o prăjitură care nu lipsește de pe masa de Crăciun, are un rol deosebit. Se bagă în ea un bănuţ, un bob de porumb, unul de grâu şi o bucăţică din pragul casei. Pentru ortodocșii de rit vechi – sârbi, ruși, ucraineni – este doar începutul sezonului sărbătorilor de iarnă. Ei vor intra în noul an pe 13 ianuarie, iar apoi, pe 19 ianuarie, vor celebra Boboteaza.
Comentarii prin facebook