Cu Hora Unirii, in drum spre Centenar. Oficialii din Timis se intalnesc, in sfarsit, sa faca un program oficial / FOTO

Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie, a fost celebrată, miercuri, la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața sediului Inspectoratului de Poliție Timiș. Prefectul de Timiș a anunțat, cu această ocazie, că urmează să discute, săptămâna viitoare, cu președintele CJ și primarul Timișoarei, despre programul Cententarului.

Celebrarea, la Timișoara, a Zilei Unirii a început la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața IPJ Timiș, cu o slujbă religioasă, urmată de o depunere de coroane și jerbe de flori. Au participat prefectul Eva Andreaș, președintele CJ, Călin Dobra, și primarul Nicolae Robu. A urmat o defilare a detașamentului de onoare, constituit din militari aparținând Brigăzii 18 Infanterie „Banat“, Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod“ și Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Oficialități și simpli spectatori, mici și mari, s-au prins, la final, într-o horă, în acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”. Unirea Principatelor Române, Mica Unire, cea a Moldovei cu Țara Românească, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești în 24 ianuarie 1859.

Timișoara nu are încă anunțat un program pentru Centenarul Marii Unirii. Autoritățile nu au înaintat nici măcar un proiect referitor la acest eveniment extrem de important, dar săptămâna viitoare s-ar putea face primul pas. „Vă mărturisesc în premieră că am avut o discuţie atât cu preşedintele Consiliului Judeţean, Călin Dobra, cât şi cu primarul Nicolae Robu şi ne vom întâlni săptămâna viitoare, când vom definitiva programul acţiunilor dedicate celebrării centenarului”, a declarat prefectul de Timiş, Eva Andreaş. „Cred că 2018 este un an important în istoria noastră, împlinim 100 de ani de la Marea Unire şi cred că ziua de astăzi, 24 ianuarie, este pentru noi startul evenimentelor care se vor desfăşura în acest an. Cred că e momentul să fim mult mai uniţi, e momentul să dăm dovadă de unitate şi de solidaritate faţă de toţi românii”, a spus, la rândul lui, șeful CJ, Călin Dobra. Primarul Nicolae Robu nu și-a uitat rădăcinile didactice și a ţinut o mică lecţie de istorie. „Avem datoria de onoare să nu uităm ca, în momentele aniversare, să aducem omagiile noastre celor care au pus bazele ţării în care trăim astăzi. Până să se ajungă la 1859, la Mica Unire, au fost secole de jertfe, secole de-a lungul cărora năzuinţa de a avea un stat unic a fost presărată de foarte multe sacrificii. Prin înţelepciunea conducătorilor din 1859 s-a putut face Mica Unire a primelor două principate româneşti şi s-au pus bazele statului modern. A urmat după unire o perioadă de creare a instituţiilor statului modern, de consolidare a lor, apoi s-a putut obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman şi în continuare, în 1918, a fost posibilă unirea şi a Transilvaniei cu cele două principate deja unite. Un an mai târziu, şi Banatul s-a alăturat celorlalte provincii deja unite. Noi vom sărbători în acest an şi centenarul Marii Uniri şi bănăţenii vom sărbători şi centenarul unirii noastre cu ceea ce a însemnat România după 1918”, a declarat liberalul.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

9 comentarii pentru acest articol

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 15:56 )

Noi banatenii nu ar trebui sa sarbatorim nimic , in 1859 nu ne-am unit cu nimeni …la fel nici centenarul nu ar trebui sarbatorit , noi in 1919 ne-am unit cu tara , mai bine nu o faceam , nu ne-a adus nimic bun , numai necazuri si lipsuri .

Stoian a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:06 )

Moldo-olt au ce sarbatori dar nu la Timisoara,ori unde vor,in Banat nu se poate pentru ce ati facut in1920 ! De la voi avem doua parti de Banat.

anteconbega a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:12 )

Sigur, era mai bine atunci când românii nu aveau dreptul în Banat să fie promovaţi în administraţie sau în justiţie, nu puteau avea case în zona Cetate, nici Episcopie ortodoxă română. Tra­tatul de Pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920 de Re­­ga­tul Român cu aliaţii învingători, a consfinţit o realitate istorică exis­­tentă deja: România Mare, înfăptuită prin voinţa naţiei române la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, atunci când a fost pro­clamată Unirea Transilvania şi a Banatului cu Patria Ma­mă. (Ba­sarabia, prin decizia Sfatului Țării, s-a unit cu România la 27 mar­tie 1918, iar la 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Buco­vinei de Nord cu Regatul Român). Restul e analfabetism politic. Şi, hai să fim serioşi, domnule suporter: Care bănăţeni, neicusorule, că în Banat au mai rămas azi vreo 30 la sută băştinaşi, dintre care unii sunt drukeri, alţi nu…

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 20:46 )

anteconbega…mai loaza…multi romani banateni preferau sa stea mai la periferie ptr-ca aveau pamant sau gradini mari , le placea munca , nu stateau toata ziua in birt in centru…f,tui …nu aveau voie sa fie promovati in administratie ?…poate dupa capul tau , neamurile mele apropiate au fost in politie , ofiter la armata , director de fabrica textile , dupa servici veneau acasa in Mehala si dadeau la sapa …mai oltene !

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:33 )

Drukeru’ lu’ Progresu’ lu’ Benga, prost să căţi afară şi să nu-ţi dai seama că vorbesc despre Banatul de dinainte de 1918. Că ai mătălică au fost miliţieni, lifiţiri la cules de cucuruz pră ştrec, directori la fabrica de prezervative din cânepă modificată genetic, eşti nesimnificativ. Dl Stoian e mai interesant, lovit de o neînţelegere istorică. Aşa e, Take Ionescu nu a făcut mai nimic pentru Banat la 1920. Dar Ion.I.C. Brătianu l-a avertizat, atunci: „Domnule Take Ionescu, te rugăm să nu cedezi la chestiunea integrităţii Banatului! (…)”. Şi tot bătrânul Brătianu către şeful lui Take Ionescu, Iancu Lahovary: „Când vei fi dumneata la Guvern vei sacrifica pământul Neamului; eu nu îl sacrific!” Urmarea: Brătianu a fost declarat indezirabil la Conferinţa de Pace, iar prim ministrul fracez Clemanceau l-a acuzat de „bizantinism”!. Iaca şi un ardelean, Ghiţă Popp, lider al Partidului Naţional din Transilvania şi apropiat al lui Maniu: „Din partea mea aş renunţa la oraşele Careii Mari, Oradia Mare poate chiar şi la Sătmar. În sfârşit în Banat, părerea noastră puţin prezumţioasă este că putem renunţa aproape în întregime la Torontal…”

el Huevo a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:55 )

anteConbega este un cahcahnar

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 15:42 )

anteconbega,,,ai pus intrebarea daca era mai bine atunci…DA , era mai bine f,tui , uita-te numai la cantaretele de muzica populara din Banat , au salbe de aur la gat …arata-mi din alte regiuni salbe …nici in visul lor . Canad au venit romanii le-au luat salbele dupa razboi , sau la cei mai multi nu , ptr-ca le-au ascuns , si cu toata bataia nu le-au dat , tu habar n-ai de Banat…go back .

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 16:34 )

el Nuevo Prostelo, aka Stupid People.

anteconbega a spus: (ianuarie 26th, 2018 at 08:05 )

Drukere, eşti confuz în continuare. Îţi satisfac prima solicitare: Arată-mi din alte regini salbe… nici în visul lor”. Iaca, citate din clasici ai etnografiei româneşti: Zona Vâlcea „Podoabele sunt folosite mai ales de fete si femei tinere. Acestea se reduc la acele gherdane adica margele colorate dispuse de regula pe o bentita neagra, de catifea purtate la gat. Salbele sunt realizate din bani ai perioadei, la cei mai putini avuţi si din bani de aur sau argint la cei înstariti.” Zona Muscel, general: „Portul femeiesc pe timp de vară este compus de obicei din cîrpoi (maramă) ţesut în casă, sau broboadă din comerţ, iie, fotă, brîu, bete, ciorapi, opinci sau « scarpeţi » şi mai rar papuci. În zona muntoasă se poartă încă salbe de galbeni la gât”. Muscel, particular, Boteni de Muscel, portul mocanilor „Atat fetele, cat si femeile tinere, purtau la gat salbe compuse din mahmudele si galbeni.” Moldova: “Cozile lăsate liber pe spate, cele rotite în jurul urechii sau strânse în coc sunt împodobite cu mărgele, flori naturale (în sezonul cald), panglici, agrafe de os sau ace de păr. Tinerele care proveneau din familii înstărite purtau pe frunte o salbă, formată din galbeni.”

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


L'architect du beaute

Administratie vezi arhiva Administratie

Fidelity by Iulius Mall

Politica vezi arhiva Politica

isho.ro

Sport vezi arhiva Sport

European de lupte pe plajă va avea loc în Parcul Rozelor din Timişoara. Şi etapă de circuit mondial

După ce anul trecut în Parcul Rozelor au avut loc Europenele de volei pe plajă U23, şi în acest an, acelaşi loc cu multă simbolistică pentru timişoreni va fi în centrul atenţiei. Federația Română de Lupte va organiza în perioada 18-21 iulie 2024 Campionatul European de Lupte pe Plajă (U15, U17, U20) precum și etapa...
Citeşte tot articolul Citeste articolul European de lupte pe plajă va avea loc în Parcul Rozelor din Timişoara. Şi etapă de circuit mondial
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

dermaskin-orizontal
gauss-topografie-timisoara_728x90px

Economic vezi arhiva Economic

Se pregătește o nouă ediție a Salonului Industriei Ușoare, dedicată sărbătorilor pascale

La Timișoara se va desfășura o nouă ediție a Salonului Industrie Ușoare, una dedicată sărbătorilor pascale. Organizatorii au decis susținerea acestei ediții având în vedere succesul de care se bucură evenimentul în rândul publicului timișorean și la solicitarea expozanților tradiționali, urmând să aibă loc în perioada 24 – 28 aprilie, în organizarea Camerei de Comerț,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se pregătește o nouă ediție a Salonului Industriei Ușoare, dedicată sărbătorilor pascale

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Zece fanfare, cinci scene, sute de alămuri! Emoții, nostalgie, atmosfera Banatului de altădată și o muzică irezistibilă, ce face inimile să tresalte, la Festivalul Fanfarelor. Cea de-a 36-a ediție a festivalului se va desfășura în Duminica Floriilor, 28 aprilie 2024, de la ora 16:00, în cinci locații din Timișoara. Zece redutabile formații muzicale vor anima...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Un festival unic şi de tradiţie ajunge la a 36-a ediţie! Haideţi să ascultaţi fanfarele
Vineri, Primăria Timișoara a anunțat că va penaliza societatea care se ocupă de extinderea Școlii Generale nr. 30. Suma este una semnificativă, de 2,7 milioane de lei, De asemenea, a mai anunțat că a reziliat contractul cu respectiva firmă, iar primarul Dominic Fritz spune că respectiva firmă ar fi refuzat să termine lucrările în timpul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primăria Timișoara intră în conflict cu firma care extinde Generală 30. Se lansează acuzații de intervenții … electorale
Lanțul acuzațiilor și contraacuzațiilor pe tema stadionului continuă, după ce Alin Nica l-a acuzat, dimineața, pe Alfred Simonis că ar bloca deliberat procedura pentru proiectul noului stadion al Timișoarei. Cel acuzat reacționează și transmite că Nica nu se pricepe, că, de fapt, el ar fi trebuit să ceară hotărâre de guvern pentru demolare. ”Am luat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Simonis îi dă replica lui Nica, pe tema stadionului: E rău intenționat și nu se pricepe
Mai puţin până la o nouă ediţie a unui concurs apreciat. Peste 500 de iubitori ai pedalării, de toate vârstele, s-au înscris la cea de-a III-a ediție a competiției cicliste Poli Bike Challenge, eveniment organizat de Universitatea Politehnica Timișoara împreună cu Asociația Club Sportiv Velocitas, susținut de parteneri din mediul privat. Cursa ciclistă, care se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ciclişti din toată ţara îşi dau întâlnite la cea de-a III-a ediție a Poli Bike Challenge
Alin Nica, actualul președinte al Consiliului Județean Timiș, candidat pentru un nou mandat, spune că modul în care guvernul lucrează cu investiția pentru noul stadion al Timișoarei transformă acest obiectiv în mită electorală. Conform celor spuse de acesta, proiectul și hotărârea de guvern prin care se aprobă indicatorii tehnico-economici au fost ținute deliberat la sertar,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Nica acuză PSD că șantajează Timișoara cu noul stadion, pentru voturi: ”Suntem martorii unui trafic de influență pentru blocarea acestui stadion”
Vicepreședintele în funcție al Consiliului Județean Timiș, Cristian Moș, plecat pe un drum diferit de cel al USR Timiș spune că nu a primit încă nicio înștiințare oficială referitoare la retragerea atribuțiilor pe care le avea în cadrul instituției. Spune că își va da demisia din funcție, așa cum i-a cerut Alin Nica, dar aceasta...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cristian Moș acceptă să își dea demisia din funcția de vicepreședinte CJT, dar după demisia lui Nica. Acesta îi răspunde
Prim-divizionara de volei din Lugoj rămâne şi în continuare o echipă europeană. Bănățencele au câștigat și al doilea meci cu CSM București și termină sezonul pe locul 5. Au fost două seturi rapide pentru gazde, după care oaspetele au dat semne că pot reveni. În cele din urmă, Lugojul a pus capăt partidei în patru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lugojul prinde locul 5 şi astfel avionul de Europa
Piața muncii este una dinamică, noi meserii apărând și dispărând periodic. Progresul tehnologic este cel mai mare generator de job-uri care nu existau la începutul anilor 2000, gambling-ul este unul dintre domeniile în care influența noului este ușor detectabilă. Din 1996, atunci când a fost lansat primul cazinou online, și până în 2024, lumea distracției...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Dealer la Live Casino: Una dintre cele mai bine cotate noi meserii din România
Pentru prima dată în istorie, Primăria Dumbrăviţa a accesat un proiect european destinat drumurilor. Este vorba de un milion de euro cu care se vor asfalta primii cinci kilometri de străzi cu bani europeni.  “Unii știu să vorbească despre fonduri europene. Eu și echipa mea ne pricepem să le atragem și să implementăm proiecte. Proiecte...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primul proiect european pentru drumuri la Dumbrăviţa. Vor fi asfaltaţi primii 5 kilometri cu bani europeni
Top