Cu Hora Unirii, in drum spre Centenar. Oficialii din Timis se intalnesc, in sfarsit, sa faca un program oficial / FOTO

Ziua Unirii Principatelor, 24 ianuarie, a fost celebrată, miercuri, la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața sediului Inspectoratului de Poliție Timiș. Prefectul de Timiș a anunțat, cu această ocazie, că urmează să discute, săptămâna viitoare, cu președintele CJ și primarul Timișoarei, despre programul Cententarului.

Celebrarea, la Timișoara, a Zilei Unirii a început la monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, în fața IPJ Timiș, cu o slujbă religioasă, urmată de o depunere de coroane și jerbe de flori. Au participat prefectul Eva Andreaș, președintele CJ, Călin Dobra, și primarul Nicolae Robu. A urmat o defilare a detașamentului de onoare, constituit din militari aparținând Brigăzii 18 Infanterie „Banat“, Grupării de Jandarmi Mobile „Glad Voievod“ și Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Oficialități și simpli spectatori, mici și mari, s-au prins, la final, într-o horă, în acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 18 Infanterie „Banat”. Unirea Principatelor Române, Mica Unire, cea a Moldovei cu Țara Românească, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, ales domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești în 24 ianuarie 1859.

Timișoara nu are încă anunțat un program pentru Centenarul Marii Unirii. Autoritățile nu au înaintat nici măcar un proiect referitor la acest eveniment extrem de important, dar săptămâna viitoare s-ar putea face primul pas. „Vă mărturisesc în premieră că am avut o discuţie atât cu preşedintele Consiliului Judeţean, Călin Dobra, cât şi cu primarul Nicolae Robu şi ne vom întâlni săptămâna viitoare, când vom definitiva programul acţiunilor dedicate celebrării centenarului”, a declarat prefectul de Timiş, Eva Andreaş. „Cred că 2018 este un an important în istoria noastră, împlinim 100 de ani de la Marea Unire şi cred că ziua de astăzi, 24 ianuarie, este pentru noi startul evenimentelor care se vor desfăşura în acest an. Cred că e momentul să fim mult mai uniţi, e momentul să dăm dovadă de unitate şi de solidaritate faţă de toţi românii”, a spus, la rândul lui, șeful CJ, Călin Dobra. Primarul Nicolae Robu nu și-a uitat rădăcinile didactice și a ţinut o mică lecţie de istorie. „Avem datoria de onoare să nu uităm ca, în momentele aniversare, să aducem omagiile noastre celor care au pus bazele ţării în care trăim astăzi. Până să se ajungă la 1859, la Mica Unire, au fost secole de jertfe, secole de-a lungul cărora năzuinţa de a avea un stat unic a fost presărată de foarte multe sacrificii. Prin înţelepciunea conducătorilor din 1859 s-a putut face Mica Unire a primelor două principate româneşti şi s-au pus bazele statului modern. A urmat după unire o perioadă de creare a instituţiilor statului modern, de consolidare a lor, apoi s-a putut obţine independenţa faţă de Imperiul Otoman şi în continuare, în 1918, a fost posibilă unirea şi a Transilvaniei cu cele două principate deja unite. Un an mai târziu, şi Banatul s-a alăturat celorlalte provincii deja unite. Noi vom sărbători în acest an şi centenarul Marii Uniri şi bănăţenii vom sărbători şi centenarul unirii noastre cu ceea ce a însemnat România după 1918”, a declarat liberalul.

[ngg_images source=”galleries” container_ids=”3779″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_thumbnails” override_thumbnail_settings=”0″ thumbnail_width=”150″ thumbnail_height=”90″ thumbnail_crop=”1″ images_per_page=”20″ number_of_columns=”0″ ajax_pagination=”0″ show_all_in_lightbox=”0″ use_imagebrowser_effect=”0″ show_slideshow_link=”1″ slideshow_link_text=”[Show slideshow]” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

9 comentarii pentru acest articol

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 15:56 )

Noi banatenii nu ar trebui sa sarbatorim nimic , in 1859 nu ne-am unit cu nimeni …la fel nici centenarul nu ar trebui sarbatorit , noi in 1919 ne-am unit cu tara , mai bine nu o faceam , nu ne-a adus nimic bun , numai necazuri si lipsuri .

Stoian a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:06 )

Moldo-olt au ce sarbatori dar nu la Timisoara,ori unde vor,in Banat nu se poate pentru ce ati facut in1920 ! De la voi avem doua parti de Banat.

anteconbega a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 18:12 )

Sigur, era mai bine atunci când românii nu aveau dreptul în Banat să fie promovaţi în administraţie sau în justiţie, nu puteau avea case în zona Cetate, nici Episcopie ortodoxă română. Tra­tatul de Pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920 de Re­­ga­tul Român cu aliaţii învingători, a consfinţit o realitate istorică exis­­tentă deja: România Mare, înfăptuită prin voinţa naţiei române la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, atunci când a fost pro­clamată Unirea Transilvania şi a Banatului cu Patria Ma­mă. (Ba­sarabia, prin decizia Sfatului Țării, s-a unit cu România la 27 mar­tie 1918, iar la 15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Buco­vinei de Nord cu Regatul Român). Restul e analfabetism politic. Şi, hai să fim serioşi, domnule suporter: Care bănăţeni, neicusorule, că în Banat au mai rămas azi vreo 30 la sută băştinaşi, dintre care unii sunt drukeri, alţi nu…

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 24th, 2018 at 20:46 )

anteconbega…mai loaza…multi romani banateni preferau sa stea mai la periferie ptr-ca aveau pamant sau gradini mari , le placea munca , nu stateau toata ziua in birt in centru…f,tui …nu aveau voie sa fie promovati in administratie ?…poate dupa capul tau , neamurile mele apropiate au fost in politie , ofiter la armata , director de fabrica textile , dupa servici veneau acasa in Mehala si dadeau la sapa …mai oltene !

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:33 )

Drukeru’ lu’ Progresu’ lu’ Benga, prost să căţi afară şi să nu-ţi dai seama că vorbesc despre Banatul de dinainte de 1918. Că ai mătălică au fost miliţieni, lifiţiri la cules de cucuruz pră ştrec, directori la fabrica de prezervative din cânepă modificată genetic, eşti nesimnificativ. Dl Stoian e mai interesant, lovit de o neînţelegere istorică. Aşa e, Take Ionescu nu a făcut mai nimic pentru Banat la 1920. Dar Ion.I.C. Brătianu l-a avertizat, atunci: „Domnule Take Ionescu, te rugăm să nu cedezi la chestiunea integrităţii Banatului! (…)”. Şi tot bătrânul Brătianu către şeful lui Take Ionescu, Iancu Lahovary: „Când vei fi dumneata la Guvern vei sacrifica pământul Neamului; eu nu îl sacrific!” Urmarea: Brătianu a fost declarat indezirabil la Conferinţa de Pace, iar prim ministrul fracez Clemanceau l-a acuzat de „bizantinism”!. Iaca şi un ardelean, Ghiţă Popp, lider al Partidului Naţional din Transilvania şi apropiat al lui Maniu: „Din partea mea aş renunţa la oraşele Careii Mari, Oradia Mare poate chiar şi la Sătmar. În sfârşit în Banat, părerea noastră puţin prezumţioasă este că putem renunţa aproape în întregime la Torontal…”

el Huevo a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 10:55 )

anteConbega este un cahcahnar

Druckerul din Mehala a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 15:42 )

anteconbega,,,ai pus intrebarea daca era mai bine atunci…DA , era mai bine f,tui , uita-te numai la cantaretele de muzica populara din Banat , au salbe de aur la gat …arata-mi din alte regiuni salbe …nici in visul lor . Canad au venit romanii le-au luat salbele dupa razboi , sau la cei mai multi nu , ptr-ca le-au ascuns , si cu toata bataia nu le-au dat , tu habar n-ai de Banat…go back .

anteconbega a spus: (ianuarie 25th, 2018 at 16:34 )

el Nuevo Prostelo, aka Stupid People.

anteconbega a spus: (ianuarie 26th, 2018 at 08:05 )

Drukere, eşti confuz în continuare. Îţi satisfac prima solicitare: Arată-mi din alte regini salbe… nici în visul lor”. Iaca, citate din clasici ai etnografiei româneşti: Zona Vâlcea „Podoabele sunt folosite mai ales de fete si femei tinere. Acestea se reduc la acele gherdane adica margele colorate dispuse de regula pe o bentita neagra, de catifea purtate la gat. Salbele sunt realizate din bani ai perioadei, la cei mai putini avuţi si din bani de aur sau argint la cei înstariti.” Zona Muscel, general: „Portul femeiesc pe timp de vară este compus de obicei din cîrpoi (maramă) ţesut în casă, sau broboadă din comerţ, iie, fotă, brîu, bete, ciorapi, opinci sau « scarpeţi » şi mai rar papuci. În zona muntoasă se poartă încă salbe de galbeni la gât”. Muscel, particular, Boteni de Muscel, portul mocanilor „Atat fetele, cat si femeile tinere, purtau la gat salbe compuse din mahmudele si galbeni.” Moldova: “Cozile lăsate liber pe spate, cele rotite în jurul urechii sau strânse în coc sunt împodobite cu mărgele, flori naturale (în sezonul cald), panglici, agrafe de os sau ace de păr. Tinerele care proveneau din familii înstărite purtau pe frunte o salbă, formată din galbeni.”

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO

Administratie vezi arhiva Administratie

Contractul de închiriere a fostei florării din Piața Operei către o asociație din Giarmata a fost contestată de PNL la Prefectură

Disputa pe hotărârea de consiliu local care aproba alocarea fostei florării din Piața Operei către asociația Seeds of Kenosis pentru suma modică de 482 de euro pe lună a fost contestată de Partidul Național Liberal la Prefectura Timiș, în contencios administrativ. Motivul, nerespectarea procedurii de atribuire a spațiilor publice către ONG în Timișoara. Fostul viceprimar,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Contractul de închiriere a fostei florării din Piața Operei către o asociație din Giarmata a fost contestată de PNL la Prefectură
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Iulius Town: Winter Sale

Sport vezi arhiva Sport

Politehnica se pregătește de mâine în Antalya, acolo unde va juca următoarele trei partide amicale

În perioada 3-14 februarie Politehnica va efectua cantonamentul de iarnă în regiunea Antalya, din Turcia. Pe parcursul acestui stagiu de pregătire echipa viola va disputa trei jocuri de pregătire. Poliștii vor pleca marți, 3 februarie, dimineața cu autocarul echipei spre aeroportul din Budapesta, de unde vor călători pe calea aerului până în Antalya. Echipa și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Politehnica se pregătește de mâine în Antalya, acolo unde va juca următoarele trei partide amicale
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

CCIA Timiș oferă un nou curs de Dezvoltare Durabilă

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, în calitate de beneficiar al Proiectului ” #Skills4Future: Dezvoltarea Competențelor Digitale, Durabile și Antreprenoriale în era tehnologiei”, cofinanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, anunță începerea înscrierilor la o nouă serie a cursului de Dezvoltare Sustenabilă. Proiectul vizează promovarea învățării pe tot parcursul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș oferă un nou curs de Dezvoltare Durabilă

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Disputa pe hotărârea de consiliu local care aproba alocarea fostei florării din Piața Operei către asociația Seeds of Kenosis pentru suma modică de 482 de euro pe lună a fost contestată de Partidul Național Liberal la Prefectura Timiș, în contencios administrativ. Motivul, nerespectarea procedurii de atribuire a spațiilor publice către ONG în Timișoara. Fostul viceprimar,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Contractul de închiriere a fostei florării din Piața Operei către o asociație din Giarmata a fost contestată de PNL la Prefectură
Zece proiecte care promovează consumul responsabil, alimentația sănătoasă, combaterea risipei alimentare și moda sustenabilă vor fi implementate în școlile din Timișoara prin programul „LA PAS – Educație pentru schimbare”, în anul școlar 2026-2027. Inițiativa aparține asociației CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, iar proiectul a ajuns cea de-a noua ediție. Profesorii...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Încep înscrierile la cea de a noua ediție a proiectului „LA PAS – Educație pentru schimbare”
Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare de zone verzi sunt inventariate în Registrul Local al Spațiilor Verzi, instrument recepționat de către municipalitate. Inventarul anterior, vechi de aproape 25 de ani, nu reflecta realitatea din teren în contextul dezvoltării urbane accelerate și extinderea cartierelor. Timișoara nu a dispus până acum de un registru funcțional...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timişoara are Registru Local al Spațiilor Verzi. Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare inventariate
În perioada 3-14 februarie Politehnica va efectua cantonamentul de iarnă în regiunea Antalya, din Turcia. Pe parcursul acestui stagiu de pregătire echipa viola va disputa trei jocuri de pregătire. Poliștii vor pleca marți, 3 februarie, dimineața cu autocarul echipei spre aeroportul din Budapesta, de unde vor călători pe calea aerului până în Antalya. Echipa și...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Politehnica se pregătește de mâine în Antalya, acolo unde va juca următoarele trei partide amicale
Recent, comunitatea academică și profesională din România a asistat la o recunoaștere de excepție a valorii Școlii timișorene de arhitectură. Proiectul clădirii liceului „Ana Şandor” din cadrul ansamblului British International School of Timișoara, semnat de prof. univ. dr. arh. Vlad Gaivoronschi și asist. univ. drd. arh. Simina Cuc, a fost distins cu două dintre cele...
Citeşte tot articolul Citeste articolul UPT și redefinirea spațiului educațional în secolul XXI: Arhitectura ca Pedagogie
Rectorul Universității de Vest TImișoara, Marilen Pirtea, vorbește din nou despre riscurile utilizării Inteligenței Artificiale în educație. Fără cadre instituționale clare, utilizarea Inteligenței Artificiale poate încuraja accelerarea proceselor care golesc de sens învățarea, în detrimentul formării gândirii critice și autonomiei intelectuale, avertizează acesta. Deși Inteligența Artificială are un potențial educațional semnificativ, modul în care este...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Marilen Pirtea analizează din nou avantajele și riscurile utilizării Inteligenței Artificiale în educație
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, în calitate de beneficiar al Proiectului ” #Skills4Future: Dezvoltarea Competențelor Digitale, Durabile și Antreprenoriale în era tehnologiei”, cofinanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, anunță începerea înscrierilor la o nouă serie a cursului de Dezvoltare Sustenabilă. Proiectul vizează promovarea învățării pe tot parcursul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIA Timiș oferă un nou curs de Dezvoltare Durabilă
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.