Universitatea Politehnica Timișoara a deschis, vineri, seria evenimentelor dedicate unui dublu centenar: cel al Marii Unirii și propria aniversare. A fost ziua în care a fost celebrat unul dintre ctitorii Școlii Politehnice timișorene, profesorul, inginerul și arhitectul Victor Vlad.
Rectorul Universității Politehnica, prof. univ. dr. ing. Viorel-Aurel Șerban, a prezentat sigla aniversară și logo-ul dedicat centenarului, anunțând și mai multe proiecte pe care UPT vrea să le promoveze până la împlinirea, în 2020, a 100 de ani de existență și dedicate tocmai acestui eveniment. Lista este ambițioasă: modernizarea a 100 de laboratoare și înființarea a 10 laboratoare noi, modernizarea a 100 de spații de învățământ, dar și lansarea a 10 noi obiective, acordarea a 100 de granturi pentru tinerii cercetători, a 100 de burse de cercetare pentru masteranzi, 100 de burse de cercetare pentru doctoranzi, încheierea a 100 de acorduri/parteneriate noi cu institute de cercetare și companii, introducerea a 10 programe de studii în limbi străine Politehnica International, sărbătorirea unui secol de sport la Școala Politehnică și lansarea monografiei aniversare, conferința și lansarea volumului „Școala Politehnică – 100 de ani pentru Timișoara”.
Tot vineri a fost dezvelit, la parterul Facultății de Construcții a UPT, bustul profesorului Victor Vlad, cel care a și înființat această instituție. Victor Vlad a făcut parte din primul corp profesoral al Școlii Politehnice, fiind numit, prin decret regal, în 9126, profesor universitar titular. Încă din 1920 a coordonat acțiunea pentru înființarea unei facultăți de construcții, în 1929 înființând chiar un „Cerc de inițiativă pentru înființarea facultăți de construcții”. Consiliul de Perfecționare Profesională a Școlii Politehnice hotărăște că facultatea este oportună, dar aprobarea Ministerului Educației Naționale vine abia în toamna anului 1941. Vlad a fost decanul facultății de 2 ori și din 1948 până la pensionare a fost șeful Catedrei de Construcții Civile. Arhitect și inginer, el este unul dintre cei care au contribuit, prin stilul propriu, la unicitatea arhitecturală a Timișoarei, dată tocmai de diversitatea stilistică. I se datorează, printre altele, alături de Duiliu Marcu, sistemul pavilionar care să contureze Campusul Universitar, începând cu clădirile Facultății de Mecanică și ale căminelor studențești cunoscute astăzi ca MV 1 și MV 2, dar și Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara sau bisericile ortodoxe din cartierele timișorene Iosefin și Mehala.
Comentarii prin facebook