Marele „comando” de luptă împotriva ambroziei va intra serios în acțiune abia anul viitor. De vină, potrivit primarului Nicolae Robu, ar fi birocrația, care nu a permis edililor să intervină așa cum și-ar fi dorit. Dar în 2019 va fi mult mai bine.
În luna mai, Nicolae Robu anunța că vrea un comitet special pentru combaterea ambroziei, în care PMT ar urma să colaboreze cu primăriile din localitățile învecinatei. „Trebuie să facem front comun, nu e de joacă. Trebuie să acționăm coordonat, în campanii. Când sunt momentele cele mai potrivite, o să acționăm cu toții. Vreau să-i chem pe primari, indiferent de culoarea politică, să stabilim împreună momentele de intervenție”, declara edilul. În iulie au fost desemnate persoanele din primării care să se ocupe de acest plan, la Timișoara fiind vorba despre city managerul Robert Kristof. Robu spunea, în urmă cu aproape două luni, că o soluție ar putea veni de la Dumbrăvița, unde primarul Victor Malac ar fi găsit un erbicid foarte eficient.
Acum, primarul Timișoarei susține că lucrurile stau ceva mai bine decât anul trecut, dar nu chiar așa cum și-ar fi dorit. „Din păcate, nu s-a reușit la nivelul doleanțelor mele să se intervină asupra ambroziei, dar semnalele pe care le am este că anul acesta au fost progrese față de alți ani, chiar dacă uneori cu întârziere. S-a intervenit prompt la sesizările cetățenilor și acolo unde se știe din anii precedenți că se dezvoltă ambrozia. S-au aplicat 122 de amenzi pentru neîngrijirea terenurilor, în special pentru că s-a găsit ambrozie pe respectivele terenuri. La anul, sper să se acționeze pe scară mai largă cu acel erbicid despre care am vorbit în ședința avută cu primarii din zona Polului de creștere Timișoara”, a declarat Robu.
Ce i-a împiedicat pe primari să intervină în forță chiar din acest an? Nimic altceva decât… vechiul dușman al administrațiilor locale. „Din motive birocratice, nu am putut să o facem coordonat, așa cum sper să o facem pe viitor. A fost un schimb de idei, cu concluzii. Ca să poți să dai cu erbicid trebuie să faci proceduri de achiziție publică, să poți să intervii. Fiecare în parte, nu puteam să facem altfel, trebuia fiecare primărie să facă. Nu am putut să facem o acțiune în comun. Noi, de exemplu, dacă nu am avut substanța respectivă, pentru că nu puteam achiziționa, trebuia să dăm drumul la o licitație… fiecare trebuia să facă la fel (…) Întotdeauna e loc de mai bine, dar în acest an s-a relaționat destul de bine cu cetățenii. Și pe aplicația pe care o avem, și prin diverse alte mijloace s-au făcut sesizări că există ambrozie și s-a intervenit. Multe sesizări le-am transmis personal. Eu zic că stăm mai bine decât anul trecut. Am primit și de la cetățeni feedbackuri în acest sens, că stăm mai bine.”, explică Nicolae Robu. Anul viitor, PMT va fi pregătită din timp. „La anul trebuie să avem erbicidul respectiv luat din timp și să intervenim la momentele pe care specialiștii le indică drept optime. Trebuie contract cu o firmă, va trebui cineva să se ocupe de erbicidul respectiv. Nu puteam să-l introducem în contractul pentru spații verzi, că nu îl avem ca deviz (…) Mi s-a spus că trebuie să facem licitație”, a conchis edilul șef.
Ambrosia Artemisiifolia este inclusă în lista oficială a buruienilor de carantină şi în multe ţări din Europa este combătută mecanic şi chimic. Planta are o perioadă de înflorire care se întinde pe mai multe luni, iar cantitatea de polen produsă se dublează în perioadele de secetă şi temperaturi crescute. Sezonul polenului de ambrozie, sau „iarba pârloagelor”, cum este cunoscută popular această buruiană, este încă în plină desfășurare. De la sfârşitul lunii iulie şi până la începutul lunii octombrie, polenul de ambrozie se găseşte în concentraţii mari în aer și cauzează mâncărime la nivelul nasului, ochilor şi/sau în gât, înroşirea ochilor, strănut, nas înfundat, secreții nazale apoase, tuse seacă, lipsă de aer şi uneori urticarie.
Comentarii prin facebook