Comisia Europeană a cerut României prin ultimul raport de cooperare și verificare (MCV) să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor ulterioare. Oficialii europeni au mai cerut puterii de la București revizuirea legilor justiției ținând seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO, suspendarea imediată a procedurilor de revocare a procurorului general Augustin Lazăr, relansarea procesului de numire a unui procuror șef DNA, dar și numirea de către CSM a unei echipe de conducere la Inspecția Judiciară.
De asemenea, respectarea avizelor negative ale CSM sunt solicitate energic de CE, ca și înghețarea intrării în vigoare a codurilor penale și de procedură penală. Se zice că este cea mai puternică mustrare adusă de europeni vreunui guvern român după aderarea noastră la UE. Stând încordați la auzul acestora, ca român ce-ar ști mai degrabă de pedeapsă decât de bun simț, în mod firesc te aștepți ca ai lui Timmermans să continue. Că dacă nu… Că dacă nu faceți astea opt puncte solicitate… Da, ce se întâmplă atunci?
Mi-i imaginez pe Dragnea, Tăriceanu la un șpriț cu lingăii din dotare ascultând în direct ce zice Uniunea că au făcut ei în neregulă cu justiția din România. „Eheheheheeeeee, băga-mi-aș, Căline, îi auzi pe fraierii ăștia? Ne-au răvășit cu MCV-ul ăsta, suntem devastați Nicoliceo, uhuhuhuhuuuuu, mor, nu alta! Codrine, adu niște busuioacă și mai dă-i în p…da mă-sii pe dobitocii ăștia!”. Cât de tare credeți că am exagerat?
Dezarmant de puțin. Mi-e rușine ca român să mi se spună să nu flegmez pe jos în sufrageria Uniunii, iar eu să continui cu nesimțire, știind că ăia de au făcut regulile nu au stabilit și mecanismele prin care poți fi sancționat. Liviu Dragnea, Tăriceanu și oportuniștii înhăitați în jurul PSD-ALDE-UDMR nu știu de civilizație, de reguli și de bun simț. Poate că au învățat cum se mânăncă icrele negre, dar afișează cu semeție atitudinea mitocanului în fața dascălului ce-ți vrea binele.
Reacția grupului politic organizat din jurul lui Dragnea arată golănismul cu care abordează ei politica. Mai grav, acest golănism nu mai e jucat acasă, iar în întâlnirile cu oficialii europeni să se încerce dregerea busuiocului. Nu, acum se zice pe față că noi avem chestiuni mai importante de făcut decât să ascultăm toate bazaconiile ălora. Cu subiect și predicat le spunem un „să ne mai lase în pace” ce seamănă foarte mult cu a te cere afară din familia civilizației europene.
Nu o pot zice încă, poate că le-a mai rămas o fărâmă de jenă să zică direct „dacă mai continuați așa, vom părăsi Uniunea”, dar traducerea cam asta este. E genul ăla de reacție în care elevul obraznic amenință că nu va mai veni la școală dacă profesorul îl persecută cu atâtea teme și reguli de respectat, prevenind astfel trimiterea lui acasă ca pedeapsă pentru comportamentul său impertinent.
Meciul ăsta poate fi terminat prin acțiuni venind din interior, dar și prin măsuri venite dinspre Uniune. Din interior, decent ar fi ca lichelismul PSD să nu atingă toată puterea parlamentară a acestui partid. Dacă nu te aștepți de la un Matei Suciu, deputat de Timiș, să aibă o remușcare pentru felul în care e decuplată țara de Uniunea Europeană, poate că sunt, totuși, parlamentari care nu au ce pierde și care și-au dat seama că viața nu înseamnă numai contracte pentru firmele apropiate, sinecuri pentru neveste, putere și influență. Mă tem că cele mai mari (și totuși mici) așteptări le-am putea avea de la o moțiune de cenzură, căci mișcarea civică nu cred că mai poate determina pașnic revenirea la normalitate a puterii PSD-ALDE-UDMR. Și dacă nu se întâmplă nimic? Ce se va întâmpla?
Uniunea Europeană poate îngropa așteptările României decente prin calcule de genul batistei puse pe țambalul președinției române a Comisiei. Și să nu-și dorească UE o astfel de reacție, până după alegerile europarlamentare și trecerea celor șase luni de președinție română tot nu se va întâmpla nimic. Dragnea și Tăriceanu mai au un an la dispoziție să își încheie lucrarea. Apoi pot veni și sancțiunile Uniunii. Va fi legată respectarea statului de drept de finanțarea proiectelor europene. Veți zice că nu ne interesează, că oricum nu mai lucrăm prea mult pe proiecte.
Dar finanțarea europeană mai este și cea directă în agricultură, iar România rurală e mare și populată mult peste media europeană. Nu insist acum pe efectele ieșirii noastre din Europa, cu tot ce înseamnă asta pentru omul de rând, nu pentru hoții cu conturile pline prin te miri ce paradisuri fiscale. Una peste alta, să-i ferească Dumnezeu pe pensionarii din România de un asemenea scenariu. Apoi, guvernul poate să pice liniștit, că țara oricum e restartată convenabil lor la nivelul anului 1990.
România lui Dragnea poate fi una dată pur și simplu pe mâna hoților. Ar fi prea simplu și de necrezut că o lucrare atât de complexă de deraiere a unui stat membru UE să fie făcută de niște borfași, aproape la mișto. Că generații de acum înainte vor trage pentru un fapt atât de banal, că Dragnea și ai lui au acționat banditește, în baza unor calcule de tâlhari la drumul mare, fără o filosofie politică și un țel pe termen lung.
Ar mai fi varianta ca România lui Dragnea să fie un calcul pentru o dictatură de tip Erdogan, dar nici măcar acest plan nu ar fi fiabil fără un spate politic, poate mai de la răsărit. Cred că s-a ajuns în situația în care săbiile nu mai pot fi băgate cu calm în teacă, politic vorbind. Complicată, tare complicată democrația în țări care de ani buni i s-a uitat gustul.
Comentarii prin facebook