Florin Călinescu este strâns legat de Timişoara şi nu a ezitat niciodată să se declare mândru de originile sale, într-un Bucureşti în care, adesea, ca timişorean, nu erai privit cu ochi buni. A copilărit şi şi-a petrecut adolescenţa în oraşul de pe Bega, despre care spune mereu că l-a marcat în evoluţia sa. Cum vede Florin Călinescu Timişoara de azi, în rândurile de mai jos.
„Cu siguranţă ceea ce s-a întâmplat în Timişoara acum 21 de ani – revoluţie, întâmplare, manifestare sau cum o mai văd unii nostalgici – a schimbat multe în oraş. Şi nu neapărat în bine. Vedem doar partea dură şi monstruoasă a comunismului, ceea ce e normal, dar nu vedem aceleaşi «calităţi» ale capitalismului de astăzi, într-un stil autentic românesc. E altceva, industria a dispărut cu desăvârşire. Ne lăudam, pe vremea «răposatului», că, în afară de vapoare şi tancuri, excelăm în orice. Păi, acum, când ne raportăm la prezent, unde e Fabrica de Lapte din Timişoara, care ţinea în cârcă mai multe guri? Fabrica de Ţigări, Guban, Spumotim, ILSA, Comtim, Modern, Kandia, Timişoreana. Unde sunt toate aceste mărci celebre din Timişoara? Toate au fost puse la pământ, pentru că aşa a vrut dirijorul de la Bucureşti. Acum avem McDonalds, Milka, Coca Cola sau mai ştiu eu ce marcă de bere de pe afară. Beau şi acum bere Timişoreana, dar cu nod în gât.”
Florin Călinescu nu este impresionat nici de actuala administraţie. „Oamenii din Timişoara trebuie să ştie că sunt reprezentaţi, la primărie, de un soi de asociaţie a dispăruţilor. Urbanistic, oraşul este un real pericol. Nu mai ai, ca timişorean, nicio bază să spui că oraşul tău e altfel, diferit în bine de celelalte oraşe. S-a schimbat dramatic Timişoara. Înainte aveam naţionalităţi care formau un mozaic ce ţinea echilibrul oraşului. Mă refer aici la nemţi, unguri sau evrei. Acum am înţeles că Timişoara este populată serios cu italieni. Mâine, chinezi. Moldovenii sunt la ei acasă de multă vreme. Şi nu o spun la modul peiorativ, doar că se întâmplă. În Timişoara nu-l mai auzim nici pe Nicolae Secoşan, aşa cum nu-l mai ascultăm ca înainte pe Tiberiu Ceia. Din nefericire, Timişoara – primul oraş iluminat public şi prima urbe cu tramvai tras cu cai, are toate şansele să devină primul oraş cu întuneric public şi cu dric negru tras de cai.”
Comentarii prin facebook