Vesnicia si masacrul animalelor s-au nascut la tara

Zilele trecute, o asociație pentru protecția animalelor a făcut cunoscut cazul unui tânăr sătean din Topolovăț, care pur și simplu a luat parul și a omorât un pui de câine ce-i stătea în fața casei. E un bun început să fie făcute publice astfel de cazuri în care persoane nesărite încă din Evul Mediu își rezolvă problemele cu animalele printr-o violență fără margini. Pentru cineva care n-a mai trecut niciodată sau de multă vreme pe la sat trebuie povestit însă că întâmplarea de la Topolovăț este ceva normal, banal, nicidecum un eveniment nemaivăzut și care să indigneze opinia publică locală. Poate că un martor-doi și-au vărsat oripilarea în cazul acestui pui de câine omorât cu bătaia. Vom auzi, poate, de o amendă penală pentru omul cu bâta din Topolovăț, dar e dezolant să afli că violența om-animal este la fel de firească în zona rurală precum un viol în grup în zona Vasluiului.

În ultimii zece ani am auzit despre satul românesc relatări care ne îndepărtează cumplit de mult de idilicul rural prezentat în literatură. Nu vreau să vorbesc acum de înțelepciunea proverbială a țăranului român, despre cât de blajin e omul la sat, de hărnicia sa (deși ar fi câte ceva de spus și despre astea). Mă limitez doar la firescul cotidian al unor astfel de atrocități pe relația om-animal. La țară, veterinarul este doar pentru porc, vacă, cal, oi și eventual găini. Adică pentru ce se poate mânca sau exploata. Cu excepțiile care întăresc regula, omul de la țară râde de tine dacă te șochează un tratament crud față de un animal. Zice că ești un om de oraș, speriat de realitățile vieții adevărate, atunci când le ceri din suflet să nu omoare în chinuri un animal, ci să cheme veterinarul pentru o eutanasiere. Sau măcar vânătorul. Tot e mai bine decât lăsarea unui câine să moară de foame. La marginea satelor vezi câini cum se degradează până la stadiul de piele și os. Și, în lipsa unor soluții oferite de autorități, ajungi să consideri „salvator” un sfârșit sub roțile unui tir.

Nici nu știu în cât timp moare în câine de foame. Într-o lună, două? Aparent, lăsarea unui câine în câmp din goana mașinii pare o osândă de om mai inimos. Greșit. Este măsura unei torturi mult mai la îndemâna omului decât plătirea unui veterinar pentru o castrare sau eutanasiere. Înecarea puilor e deja o acțiune umanitară, cu caracter preventiv. Otrăvirea unui câine e o altă „distracție”, la fel și trasul animalului după mașină, vânătoarea de pui de căprioare cu utilajele agricole devine o trufanda pentru profesioniști, iar inundarea galeriilor de cârtiță ajunge să fie o legitimă apărare a intereselor gospodărești. Pe lângă toate acestea, vânătorii lui Țiriac de la Balc sunt mici copii. Bine, nu mici.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

2 comentarii pentru acest articol

nicolae a spus: (August 14th, 2015 at 21:43 )

le poti intelege saracia, dar cruzimea fata de animale n are absolut nicio scuza. nu tine nici macar de lipsa educatiei…
la cum si au dat in cap la lenauheim, bietele animale ar trebui sa se infioare.cruzimea si placerea de a distruge si a crea suferinta au devenit cotidiene parca pretutindeni.
cei de la tara in majoritatea lor sunt de ocolit, parca acum au coborat din copac. ramai blocat daca apuci sa auzi ce i fascineaza si cum isi explica rosturile vietii.

anteconbega a spus: (August 16th, 2015 at 08:36 )

Mizeria s-a născut la Topolovăţ în vremea când şefii comunei raportau că au trecut de culmile agriculturii socaliste, cu o producţie de 12 -13 000 de kg de cereale la hectar, dar ascundeau cu străşnicie că aveau, de fapt, mai mult terene agricol decât cel declarat oficial.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva s-au făcut progrese importante. iar între nodul Ilia și cariera de la Bretea Mureșană șoseaua e gata. E însă dificil de lucrat pe „dealul liliecilor” și sunt încă porțiuni pe care nu există asfalt. Asociația Pro Infrastructură estimează că nu vom putea circula pe tronsonul Ilia – Deva mai devreme de 2019.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Se lucreaza bine acum, dar lotul 4 Lugoj – Deva nu va fi gata mai devreme de 2019 / FOTO
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top