*** Până să se decidă europenii dacă şi când şi cum renunţă la energia nucleară, o replică a seismului care a afectat Japonia scutură industria de televiziune. Televiziunea publică elveţiană cenzurează serialul de desene animate The Simpsons. Episoadele în care este satirizată industria energiei atomice nu vor mai fi, pentru o vreme, difuzate.
Pe criteriul ăsta ar putea să interzică şi Telejurnalul, în curând. Ce altceva sunt jurnalele de ştiri decât desene animate pentru adulţi, în care Tom e arestat pentru lovituri cauzatoare de moarte asupra lui Jerry?
*** Ed Cooke, co-fondatorul site-ului de învăţare Memrise, a devenit, la 23 de ani, un maestru al memorării, datorită folosirii gândurilor şi a imaginaţiei obscene. Acesta argumentează că, de obicei, creierele noastre îşi amintesc mai uşor imagini mintale bizare, şocante. Tehnica lui a funcţionat şi în cazul lui Joshua Foer, autorul cărţii de succes „Plimbare sub clar de lună cu Einstein: Arta şi ştiinţa de a-ţi aminti totul”.
Aveam şi eu un maistru, în liceu, care aplica tocmai metoda asta de învăţare, avant la litră (adică după ce se abţiguia bine, la Cireşica). Şi acum, după 25 de ani, dacă mă treziţi brusc din somn, pot să fabric la strung un kil de şpan, fără greşeală. Cititorilor care nu au prins iepoca de aur şi care se-ntreabă de ce făceam io şpan la liceu în loc să stau cu burta pe carne, ca toţi adolescenţii, tre’ să le spun că, în ieconomia socialistă (aia pe care vroia s-o impună în lume Che Guevarra) religia de stat se numea 3R- Recuperare, Recondiţionare, Refolosire. Treaba se desfăşura în felul următor: oamenii muncii din Galaţi recuperau fierul dintr-un vapor nou-nouţ care ruginea prin port, din lipsă de comenzi, îl trimiteau apoi, sub formă de bare metalice, la combinatul din Reşiţa, unde vajnicii reşiţeni îl recondiţionau, transformîndu-l în şpan (adică îşi îndeplineau planul la recuperat deşeuri) şi-l trimiteau înapoi la Galaţi, unde se făcea din el un transatlantic gata să frece menta prin port, fincă Dunărea nu se varsă în Oceanul Atlantic. Ei, aşa am memorat eu cele mai minunate înjurături din lume, cum numai dacă nu-ţi îndeplineai planul zilnic la şpan puteai să auzi.
*** Un sondaj la care au participat femei cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani a arătat că o treime din femei ar da cel puţin un an din viaţă ca să aibă un corp perfect, potrivit unui studiu britanic, citat de Daily Mail.
Întrebarea care se pune e la ce an ar renunţa, la unul dinspre 18 sau la unul dinspre 65? Cât despre bărbaţi, ei nu trebuie să meargă la sală sau să renunţe la ani din viaţă, e destul să se însoare cu secretara, dacă vor să aibă un corp perfect la îndemână.
*** Omul trăieşte mai intens starea de fericire odată cu înaintarea în vârstă, apogeul fiind la 85 de ani. Cel puţin aşa susţin cercetătorii britanici de la UCL. Potrivit profesorului Lewis Wolpert, în adolescenţă şi la 20 de ani, omul trăieşte o viaţă normală, fără o percepţie specială a fericirii. Apoi urmează o perioadă de declin în ceea ce priveşte starea de fericire, care durează până la 45 de ani, când toate eforturile sunt direcţionate spre familie şi performanţele profesionale. Abia după vârsta de 50 de ani oamenii percep mai intens fericirea, apogeul fiind atins în jurul vârstei de 85 de ani.
Na, abia aştept să-mbătrânesc peste noapte, să-mi clănţăne dinţii de râs în paharul de pe noptieră şi să mă ridic din pat numa’ când vine poştaşu’ cu penzia!
Corect ar fi să se-ntâmple exact invers: să se dea pensia la om începând cu prima lună de viaţă, când începi să ai nevoie, cu adevărat, de bani: să-ţi iei un biberon de firmă, un scutec la două rânduri, să scoţi o fată la un pahar de lapte praf … Iar la bătrâneţe, de pe la 70 de ani, să te încadrezi undeva în câmpul muncii, că şi-aşa te plictiseşti de moarte!
*** Deşi pare greu de crezut, nu toate femeile sunt fericite după ce fac sex. Mai mult, conform unei cercetări a Queensland Institute of Technology din Australia, o femeie din trei este tristă la sfârşitul actului sexual.
Mai grav e că există femei care-s triste şi înainte, şi-n timpul, şi după! Doamne, bine că nu m-am făcut medic ginecolog, cum mi-am dorit când eram mic şi disperat după învăţătură – aş fi îmbinat inutilul cu neplăcutul o viaţă-ntreagă!
*** Povestea ieşirii României din recesiune are un final exact: pe 13 mai, la ora 9, aflăm din ziarul Gândul (care, între noi fie vorba, îşi va înceta activitatea săptămâna aceasta, R.I.P.).
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, crede că românii ar putea avea o „percepţie psihologică de mai bine” în cursul acestui an. Da, aş completa, mai ales dacă îi va prinde ora 9 la toaletă, fiindcă, zice un studiu făcut de Institutul Naţional de Statistică, poporul român e sensibil, foloseşte, de mai bine de zece ani, numai hârtie igienică extrafină.
*** Reacţie surprinzătoare a unei bătrâne din Prahova, care a fost victima unei agresiuni sexuale mai puţin obişnuite.
Femeia spune că nu faptul că a fost molestată a deranjat-o, ci modul în care individul, pe nume Viorel, şi-a satisfăcut poftele cu ea.
„Nu m-a violat cum trebuia să mă violeze, că dacă mă viola cum trebuie, îi spuneam «Du-te dracului, ai făcut-o, pe aici să nu mai dai!». Nu spuneam la nimeni, tăceam”, povesteşte femeia.
Am senzaţia că reacţia hilară (dar sănătoasă) a acestei femei va pune pe gânduri violatorii contemporani mult mai mult decât ameninţarea cu închisoarea (care înseamnă, printre altele, cazare şi masă gratuite).
*** „Consumul de alcool sub vârsta legală este o problemă care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi. Fetele tinere sunt «bombardate» cu tot felul de imagini şi mesaje care promovează consumul de alcool. Noua generaţie de «cheflii» britanici se naşte din cauza băuturilor foarte ieftine, care se găsesc în toate supermarketurile, dar şi din cauza marketingului iresponsabil al producătorilor de bere”, susţine Don Shenker, şeful Agenţiei Naţionale Antialcool din Marea Britanie.
Dar se pare că adolescentele din Germania au descoperit o metodă cu totul inedită prin care pot să se îmbete fără să miroasă a alcool. Ele se îmbată cu tampoane intravaginale îmbibate cu votcă sau alte băuturi alcoolice tari. (Oare un chef la care se consumă numai bere fără alcool se cheamă că e o beţie platonică?)
Asta-mi aduce aminte de bancul cu kinderul care fuma îndârjit, dimineaţa devreme, în staţia de firobuz. Îl întreabă o doamnă grijulie:
– Aşa mic şi fumezi?
– Păi io deja am făcut şi sex!
– Da? Când?
– Ei, nu mai ştiu, că eram mort de beat.
*** Aveţi grijă pînă săptămâna viitoare, viaţa dăunează grav sănătăţii!
Comentarii prin facebook