Primarul Gheorghe Ciuhandu a afirmat, săptămâna trecută, că nu știe sigur dacă va mai candida pentru un nou mandat în fruntea urbei, asta și din lipsa unui partid care să-l susțină. Un lucru știe însă Ciuhandu, și anume că, în doi-trei ani, își va scrie memoriile. Încă de pe acum se anunță o carte-eveniment, iar editurile probabil se vor bate pentru a contracta rândurile celui care, timp de 16 ani, a condus cel mai mare oraș din vestul României. În mod cert va fi un best-seller, cartea se va vinde ca pâinea caldă, iar cine o va lua în mână nu se va despărți de ea până nu-i va parcurge toate paginile. Intrigi de culise, trădări, lovituri pe la spate, răzbunări; nimic nu va lipsi din ceea ce ar putea deveni „Misterele Timișoarei”. Că de performanțe administrative nu prea are ce scrie, numai dacă nu numără firele de iarbă care au fost plantate în timpul celor patru mandate. Dincolo de evenimente, în cei 16 ani petrecuți în funtea urbei, Ciuhandu a avut de-a face cu mai multe personaje, mai mult sau mai puțin controversate. Personaje care vor avea, cu siguranță, spații generoase în memorialistica primarului. Să facem un exercițiu de imaginație și să trecem în revistâ câteva personaje cu care a avut de-a face „memorialistul”.
Nu putem să începem decât cu adevăratul „stâlp al primăriei”, cum singur s-a autoproclamat, nimeni altul decât secretarul Ioan Cojocari. La bine și la rău, cei doi au fost nedespărțiți în acești 16 ani, nici măcar DNA-ul, care îi vizitează tot mai des, neputând să rupe această relație bazată pe onoare și respect.
În schimb, același DNA a rupt relația primarului cu Nicușor Miuț, altă (fostă) piesă grea a primăriei. Miuț a fost nevoit să părăsească instituția după scandalul cu Heaven și fostul milițian Dorin Epure. Trebuie spus că Miuț i-a făcut un mare favor primarului, cu plecarea sa din instituție.
Culiță Chiș este un alt apropiat al primarului. Un mega-specialist în drumuri, infrastructură și… tot felul de lichide cu grade. De altfel, ascensiunea lui Culiță a început după ce a fost săltat de jandarmi din Parcul Rozelor, unde megastarul primăriei se elibera pe un gard de lichidele îngurgitate. De unde și porecla de Piș Culiță. Și chiar nu-i de râs de el, c-a avut și el probleme cu DNA, noroc însă că prietenul și subalternul său, Dragomir, a fugit din țară, luând asupra lui o întreagă poveste de capă și șpagă cu taximetriști și nu numai. Acum cică ar fi urmărit internațional.
Deși multă lume îl consideră pe Ciuhandu un taliban anticomunist, avem dovada că nu-i așa. Din contra. Astfel, cea mai apropiată colaboratoare a sa, Aura Junie, a fost un cadru de nădejde a Comitetului orășenesc de partid înainte de 1989. Acum e un cadru de nădejde în primăria anticomunistului Ciuhandu, fiind specialistă pe atragerea fondurilor europene. În paranteză fie spus, ce te faci cu comuniștii aștia, că primii au fost și la fondurile venite din „putredul” capitalism! Acum vorba vine cu „specialista”, fiindcă Timișoara a atras mai puține fonduri europene decât Crăcănații din Vale sau Bolintin Deal. Dar asta nu înseamnă că tovarășa Junie n-ar conduc e o direcție cu sute de angajați, cei mai mulți aflați acolo în sinecură de partid și familie. Și mai trebuie spus aici că și amintitul Cojocari a lucrat la „județeana de partid” înainte de 1989.
De Vasile Ciupa ce se poate scrie? Va da Ciuhandu din casă și va povesti de Drufec și milioanele de euro care au plecat din conturile primăriei spre conturile acestei firme? Dar de „copilul său” Adrian Orza pe care l-a crescut lângă sine în primărie atâția ani, de-a ajuns omul să nu știe face altceva? Asta dacă se consideră că a știut cu ce se mănâncă munca de viceprimar. Dar omniprezenta Mihaela Țopa Munteanu Mârza ce rol va avea în această carte? Dar Dan Azgur (omul cu acvariul din centru), Vișinel, Ionelaș și mulți alții? Sau chiar Dan V. Poenaru și Constantin Ostaficiuc? Nu în ultimul rând, un mic capitol ar trebui dedicat firmei MG Building Design, firmă care a crescut precum Făt-Frumos în acești 16 ani. Normal, fără nicio legătură cu primăria.
Comentarii prin facebook