Mai multe asociații de protecție a mediului și peisagiști reclamă oficial masacrul la care sunt supuse spațiile verzi din marile orașe ale României. Printre acestea, și Timișoara, unde piețele Bălcescu și Libertății au fost rearanjate într-un mod care a exclus total vegetația existentă anterior reamenajării.
„Distrugerea parcurilor – temă locală, problemă națională” se numește scrisoarea înaintată de zeci de ONG-uri din Arad, București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara. „Noi, semnatarii prezentei declarații, atragem atenția opiniei publice și instituțiilor statului asupra acțiunilor și/sau intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor parcuri urbane și spații verzi ale primăriilor din Arad, București (Sector 2, Sector 3, Sector 6), Iaşi, Târgu-Mureș, Cluj şi Timişoara”, se precizează în debutul sesizării. Aceasta a fost trimisă către Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților și Comisia pentru mediu a Senatului, Guvernul României, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Administrația Prezidențială, Comisia de Petiții a Parlamentului European și Comisia Europeană, comisarului pentru mediu și afaceri maritime, Karmenu Vella.
Reclamațiile vizează, la Arad, transformarea Parcului Eminescu în parcare. În sectorul 3 București, primarul Robert Negoiță (PSD) voia să construiască o sală polivalentă în Parcul Titan, dar a anunțat că va renunța la proiect, în urma protestelor societății civile. În sectorul 2, locuitorii susțin, în continuare, protejarea și reabilitarea Parcului Circului, iar în sectorul 6, oamenii așteaptă în continuare ca parcul din zona Tudor Vladimirescu să fie reabilitat. La Iași, primarul Gheorghe Nichita (PSD) vrea să facă o parcare subterană pe amplasamentul parcului Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, după ce, în 2013, a tăiat teii din centrul orașului, fiind amendat de Garda de Mediu. La Târgu-Mureș, primarul Dorin Florea (PNL) continuă să taie copacii, ignorând protestele societății civile și amenzile Gărzii de Mediu. La Cluj, Parcul Feroviarilor, al doilea spațiu verde amenajat al orașului, ca dimensiune, a fost lăsat în paragină, din cauza problemelor legate de proprietarul terenului pe care se află.
La Timişoara, administraţia Robu este reclamată pentru că, în 2013, a tăiat abuziv peste 30 de arbori, în baza proiectului „Reamenajare geometrie intersecţie Piaţa Bălcescu”, chiar dacă societatea civilă şi asociaţiile de profil şiau exprimat dezacordul. „Astfel, o piaţă importantă, cu un fond construit valoros, format din clădiri istorice, cu vegetaţie matură, s-a transformat într-un sens giratoriu anonim, lipsit de locuri pentru oameni şi compromis ca spaţiu public”, se precizează în scrisoare. Primăria a continuat „lupta” împotriva spațiilor verzi, demarând, în Piața Libertății, „înlăturarea abuzivă a vegetaţiei (…) nerespectând un proiect autorizat, avizat de mediu şi finanţat prin fonduri europene. Concret, Piaţa Libertăţii (…) a pierdut 90% din fondul dendrologic (82 de arbori şi 37 de arbuşti, foioase şi răşinoase, multe dintre exemplare cu valoare peisagistică excepţională), în ciuda soluţiei iniţiale de arhitectură, care prevedea păstrarea a peste 60% din vegetaţia originală. De altfel, administraţia locală continuă să ignore şi chiar să ironizeze poziţia fermă pe care societatea civilă a luat-o”.
Scrisoarea vrea să aducă în atenția instituțiilor statului român și organismelor europene faptul că atacurile fără milă asupra spațiilor verzi, „au căpătat deja o întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înalt nivel”. Urmează să fie întocmită o listă neagră a primăriilor care devastează spații verzi, coroborată cu monitorizarea realizată de România Curată. De la Timișoara, scrisoarea este semnată de Asociația Peisagiștilor din România AsoP, Filiala Teritorială Vest, prin președintele Andrei Condoroș. Textul integral al scrisorii poate fi consultat aici.
Comentarii prin facebook