Zi de mare sărbătoare în Biserica Ortodoxă. În acest an, pe 21 mai sunt celebrate atât ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, cât și Înălțarea Domnului, pentru că se împlinesc fix 40 de zile de la Paște. Aproximativ două milioane de români își sărbătoresc, de asemenea, onomastica.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia și s-a căsătorit în anul 270 cu generalul roman Constanțiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe unicul său fiu, Constantin. În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanțiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În 306, imediat după moartea tatălui său, Constantin a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului și și-a readus mama la curtea imperială. În anul 325, Elena a plecat la Ierusalim, pentru a găsi Sfinta Cruce. Legenda spune că au fost găsite trei cruci și, pentru a putea identifica pe cea pe care fusese răstignit Iisus, ele au fost atinse de un mort, care a înviat în momentul în care de el s-a apropat cea adevărată. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, dar şi piroanele folosite la răstignirea lui Iisus. Ea a murit în anul 330.
Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului. În anul 312, în bătălia de la Podul Vulturului, Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Înainte de luptă, el a văzut pe cer o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, care i-a cerut să pună pe steagul armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Mulți cercetători pun convertirea împăratului la religia creştină pe seama acestui eveniment. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit religie permisă, iar în 325 a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea. La acest sinod au participat 318 părinţi, care au stabilit dumnezeirea Fiului, au compus primele şapte articole din Crez, au fixat data Paştilor şi au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.
În popor există mai multe superstiții legate de această zi. Mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni e ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau in jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. În România sunt peste 1,8 milioane de oameni care își serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena.
La 40 de zile după Paşti, în joia celei de-a şasea săptămâni după Sărbătoarea Învierii Domnului, se sărbătoreşte Înălţarea sau, popular, Ispasul. După Înviere, Mântuitorul s-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, după care, în prezenţa lor, s-a înălţat la cer. În această zi se înroșesc ouă, se pregătesc bucate întocmai ca la masa de Paști, iar salutul este „Hristos s-a înalțat! – Adevărat s-a înălțat!”. Femeile care au avut în ultimul an un decedat în familie împart azime calde şi băutură de pomană, existând credinţa că de Ispas se înalţă sufletele morţilor la cer şi au nevoie de merinde pentru drum. Această zi este una de odihnă și se spune că orice se seamănă în această zi nu va rodi.
În noaptea şi ziua de Ispas se efectuează numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, sunatul din buciume să nu se prindă farmecele, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece. Tot de Ispas se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane, se însemnează mieii prin crestarea urechilor.
Comentarii prin facebook