Primăria se apucă, în sfârșit, de reabilitat fațada uneia dintre clădirile simbol ale Timișoarei: Opera Română. După ce a aflat, în sfârșit, că imobilul îi aparține, municipalitatea a anunțat licitația pentru acest proiect. Cu această ocazie, vor fi căutate și cele două statui de pe fațada originală.
În vara anului trecut, clădirea Operei Române este iluminată artistic, cu un sistem de 400 de spoturi cu lumină albă, într-un aranjament care a costat 100.000 de euro, bani proveniți de la Elba. Dincolo de aspectul special pe care l-a căpătat clădirea, lumina scoate la iveală, fără niciun fel de „machiaj”, defectele și neregularitățile fațadei. Mai puțin vizibile pe timpul zilei, acestea ies în evidență pregnant noaptea. Primarul Nicolae Robu a recunoscut acest aspect la vremea respectivă, dar spunea că așteaptă implicarea Ministerului Culturii. Între timp, s-a constatat, cu certitudine, că imobilul este în patrimoniul municipalității, așa că, acum, a fost lansată pe SEAP invitația de participare la licitația pentru „execuția unor lucrări la Palatul Culturii”. „Suntem în perioada de depunere a ofertelor, data limită fiind 17 decembrie. În primul rând vrem să facem o reabilitare a fațadei, sunt degradări destul de importante, care ies în evidență de când am trecut la iluminarea artistică. Vom asuma lucrarea pe bugetul local”, a declarat, marți, primarul Nicolae Robu.
Suma propusă pentru renovare este de 632.391 lei, fără TVA. Cei care speră că Opera va recăpăta vechea fațadă vor fi însă dezamăgiți. „Fațada nu suferă modificări. Se păstrează fațada actuală, cea inițială a fost foarte frumoasă, dar în acel context arhitectural pentru întreagă zonă. Între timp, zona a suferit modificări importante, au apărut catedrala, clădirile din jur mai înalte… Vechea fațadă nu s-ar potrivi. Actuala fațadă este concepția unui mare arhitect român, Duiliu Marcu, și cred că e mai pertinentă opinia lui decât cea a unor necunoscători care, dintr-un fel de fundamentalism, se uită mereu în urmă. Subiectul este închis câtă vreme sunt eu primar”, a afirmat Robu. Edilul spune însă că vor fi căutate totuși vechile statui. „Se presupune că sunt ascunse în nișe. Se va cerceta și dacă sunt acolo, vor fi scoase afară, dar trebuie să se parcurgă tot lanțul de aprobări. Ar trebui puse în valoare într-o manieră care se potrivește, pe niște postamente, la intrarea în Operă”, a mai declarat primarul.
Teatrul Naţional a fost ridicat între 1872 și 1875, perioadă dominată de stilul eclectic. Păstrându-se în limitele renaşterii italiene, opera arhitecţilor Fellner şi Helmer din Viena se înscrie într-un şir de realizări similare ale acestora din Viena, Berlin, Praga, Budapesta, Cluj, Iaşi, Oradea etc. Monumentul a suferit grav în urma incendiilor din anii 1880 şi 1920. În perioada 1923-1928, clădirea a fost refăcută de arhitectul Duiliu Marcu. Acesta a refăcut sala de spectacole şi faţada principală, redesenând, în formă modernă, logia cu trei arcade a faţadei iniţiale.
Comentarii prin facebook