Adormirea Maicii Domnului este prăznuită deopotrivă de ortodocși și catolici pe 15 august. Sântămaria Mare marchează trecerea de la vară la toamnă. În Apus i se spune Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului și amintește de ziua în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Nu sunt cunoscute însă nici anul, nici ziua când „a adormit Sfânta Fecioară”.
Sfintele Evanghelii nu conțin referiri la adormirea Maicii Domnului, dar acest eveniment este consemnat în scrierile a patru părinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin. Toți au scris că Maica Domnului a fost înştiinţată de un înger de mutarea ei din această viaţă, iar tradiția spune că apostolii au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma a sosit însă trei zile mai târziu și, întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu. Când a intrat, l-a găsit gol. În cuvântările Părinţilor Bisericii există credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor. Generalizarea Praznicului Adormirii Maicii Domnului în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani şi care a fixat definitiv şi data sărbătorii ei la 15 august.
În dimineata acestei zile, femeile merg la biserică, unde împart struguri, prune și faguri de miere, dar și la cimitir, unde tămâiază mormintele. În 15 august se deschide sezonul nunților, care ține până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târguri și iarmaroace, iar perioada dintre cele două Sântămării se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă. În unele părţi ale Moldovei, sărbătoarea de la 15 august este considerată „a morţilor”. Cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea drepţilor şi care au purtat numele Sfintei Fecioare. La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac. Tot acum, bărbații dădeau pălăria pe căciulă și se interzicea dormitul pe prispă.
Comentarii prin facebook