Klaus Iohannis are puţin peste doi ani de când a preluat fotoliul de preşedinte, perioadă în care mai degrabă şi-a dezamăgit propriul electorat. Electorat care în mare parte a sa îşi dorea un preşedinte jucător, călare pe un cal alb… care muşcă din duşmani, vorba cântecului. Ceea ce nu-i cazul la Iohannis, un personaj destul de comod, dar care şi-a respectat statutul de preşedinte, cel puţin din punct de vedere constituţional. Rarele sale ieşiri, dar şi acţiuni au fost în mare corecte. Din punct de vedere extern, a întărit legăturile cu spaţiul euro-atlantic, neavând nici cea mai mică ezitare în faţa unor asalturi interne, privind o apropiere de Rusia, de exemplu. În ieşirile publice a vorbit despre întărirea statului de drept și intenisficarea luptei anticorupţie şi împotriva politicienilor cu probleme penale. E drept, a mai şi gafat urât când a ţinut partea Antenei 3 în conflictul cu ANAF. Dar foarte multe nu i se pot reproşa, din punct de vedere constituţional cel puţin.
În schimb, el a făcut foarte multe greşeli politice. De altfel, fostul primar al Sibiului n-a fost niciodată un om politic de anvergură, imaginea sa bună de edil perfomant propulsându-l mai întâi în vârful PNL, ulterior al ţării. A lăsat astfel PNL pe mâna unei persoane obediente (Alina Gorghiu), care a făcut praf partidul. A susţinut şi s-a plimbat de mână cu un individ anost, dar şi suspect totodată, precum Cristian Buşoi, când acesta era dat ca şi candidat la Primăria Capitalei. La Cotroceni s-a înconjurat cu tot felul de personaje cel puţin dubioase, începând cu unsurosul Dan Mihalache, multe dintre ele conectate la PSD. La SRI a pus un fost membru al partidului lui Dan Voiculescu, iar lista nereuşitelor ar putea continua. De fapt, ca mulţi alţi politicieni ajunşi în funcţii importante, s-a înconjurat de veleitari a căror principală „calitate” a fost slugărnicia.
Vine însă o zi a decontului pentru toate aceste stângăcii politice. Iar pentru Iohannis acea zi se apropie. Următoarea luptă electorală e doar a lui, asta în cazul în care îşi mai doreşte un mandat. În acest moment, el nu se mai poate bizui pe un partid puternic în spate. După înfrângerea dureroasă de la ultimele alegeri, PNL nu-şi revine, fiind zdruncinat în lupte intestine. Şi nici viitorul nu sună bine când vezi ce potenţiali lideri se vehiculează. Un alt potenţial sprijin ar putea veni de la USR, care, după succesul de la alegeri, trebuie însă să-şi definească traiectoria. Ca atare, Iohannis va fi obligat să-şi ducă aproape de unul singur campania electorală. Şi va avea în mare acelaşi gen de mesaje: statul de drept, lupta împotriva corupţiei sau direcţia euro-atlantică la capitolul extern.
Împotriva sa va fi însă un PSD tot mai mare, care, cel puţin, în prima parte a guvernării se va umfla şi mai mult. Apoi avem cele mai importante trusturi de presă. Unde se loveşte acum cel mai tare? În Justiţie. Iar tăvălugul încă n-a pornit de tot. Deşi nu s-a promis în campania electorală, pe agenda cotidiană vedem tot mai des subiecte precum amnistia şi graţierea, schimbarea Codului Penal, diminuarea puterii DNA, răspunderea magistraţilor (citeşte intimidarea procurorilor) etc. Politicienii încă se feresc să discute foarte mult despre aceste subiecte, iar aici intervine mass-media aservită, care are un rol de ciomag împotriva celor care mai speră într-o Justiţie adevărată. Şi mă refer aici la cele mai importante televiziuni de ştiri. Poate semnificativ aici este faptul că în cazul a două dintre ele (Antena3 şi Realitatea) patronii sunt la puşcărie, iar cel al RTV e arestat în lipsă şi dispărut. Nu mai vorbesc că, fapt care numai în România se poate întâmpla, manipularea a ajuns atât de ordinară, încât Sistemul se plânge că e persecutat de… sistem.
În acest caz, Iohannis va fi obligat să revină cât mai des la popor, lucru pe care nu prea l-a făcut în primii doi ani de mandat. Dar se pune întrebarea: cât de receptivi mai sunt românii la mesaje anticorupţie? După ultimele alegeri, în fruntea celor două camere ale Parlamentului au ajuns oameni urmăriţi penal. Nu mai vorbesc că omul cel mai important al momentului, şi l-am numit aici pe Liviu Dragnea, pe lângă dosarul penal mai are o condamnare la închisoare, e drept cu suspendare. În momentul în care majoritatea românilor va realiza fără dubii că între corupţie şi nivelul lor de trai există o strânsă legătură, poate că îşi vor schimba şi opiniile. Dar va veni acea zi vreodată? Până atunci însă, Iohannis va fi tot mai izolat. De unul singur va trebui să-şi recâştige măcar o parte din votanţii din 2014, mulţi dintre ei însă extrem de dezamăgiţi. Va putea să-i readucă la vot, fără ajutorul reţelelor electorale asigurate de partide? Extrem de greu. Fiindcă asta va fi marea problemă, să readucă lumea la vot.
P.S. S-a vorbit foarte mult despre marea victorie a PSD. Dar de la alegerile prezidenţiale din 2014, chiar şi PSD a pierdut electorat. În 2014, în primul tur, Victor Ponta a obţinut 3,8 milioane de voturi şi 5,2 în turul II. La alegerile din 2016, PSD a obţinut 3,2 milioane de voturi.
Comentarii prin facebook