Greva pe note muzicale de la Filarmonica Banatul continuă. Vrem cultură, nu dictatură!

Greva de la Filarmonica Banatul continuă cu un nou concert în stradă. În weekend, artiștii s-au duelat pe Facebook cu directorul lor, care i-a blocat. Oamenii au vrut să arate că acesta minte când spune că salariul net minim in instituție este de 800 de euro și au făcut publică și o listă cu nemulțumirile lor.
filarmonica banatul
A început a doua săptămână de grevă, dar și de negocieri de la Filarmonica Banatul. Cu autorizații în regulă, artiștii au ieșit din nou în fața instituției, pentru un concert ad-hoc. Lucrurile sunt departe de a se liniști, pentru că, după cinci zile de negocieri, progresele sunt minime.

Vinerea trecută a pus gaz pe foc și primarul Nicolae Robu, care dăduse un termen celor două părți. „Dacă trebuie, facem concurs și angajăm alt personal la Filarmonica Banatul. Dacă trebuie, inclusiv asta putem face. Dar să încurajăm astfel de mentalități, că dacă ești rău de gură sau de tobă sau de trompetă poți să pui tu director? Nu o să o fac niciodată. Eu am obligația morală să promovez normalitatea, nicidecum să asist pasiv sau să fiu populist la pervertirea mentalităților”, spunea edilul. Acesta a mai declarat că va cere un raport detaliat asupra a ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută și apoi va lua măsuri. PMT a fost reprezentată la negocieri de Ciprian Trocan, cel mai recent consilier personal al lui Nicolae Robu.

Artiștii aflați în grevă au, în continuare, pancarte și susțin un program muzical pe care și l-au stabilit dinainte. A fost și imnul național, dar a fost și „We will rock you”. În weekend s-a derulat un nou episod din războiul pe care îl duc cu managerul Ioan Coriolan Gârboni. De această dată, pe rețelele de socializare. Mai exact, pe pagina de Facebook a directorului, unde au avut loc schimburi dure de replici între cele două părți. O parte dintre cei aflați în grevă au vrut să demonstreze că nu au salariile uriașe pe care le-a vehiculat Gârboni în spațiul public.

„Ei au salarii nete (în mână) între 800 și 1.000 euro pe lună”, a spus managerul Filarmonicii Banatul, într-un drept la replică transmis publicațiilor timișorene în urmă cu două săptămâni. Potrivit „fluturașilor” de salariu însă, iată care sunt, cât se poate de oficial, salariile:

  • artist instrument percuție, gradație 0, iunie 2018 – salariu net de 1.613 lei / aproximativ 346 euro
  • artist instrument tubă, gradație 5, septembrie 2018 – salariu net de 3.817 lei / 817 euro
  • artist instrument vioară, gradație 0, septembrie 2018 – salariu net de 1.614 lei / aproximativ 346 euro
  • artist instrument vioară, gradație 1, septembrie 2018 – salariu net de 1.727 lei / aproximativ 370 euro
  • artist instrument percuție, gradație 5, septembrie 2018 – salariu net de 3.672 lei / aproximativ 788 euro
  • artist instrument flaut, gradație 3, septembrie 2018 – salariu net de 2.920 lei / aproximativ 627 euro

Interesant este încă că toate postările au dispărut rapid de pe pagina de pe rețeaua de socializare a managerului Filarmonicii Banatului, care i-a și blocat pe cei pe care, public, îi numește colegi, dar cărora, în anumite ipostaze departe de ochi străini, li se adresează cu apelative mult mai puțin elegante.

Artiștii aflați în grevă au decis să facă publice și care le sunt nemulțumirile, astfel încât publicul să înțeleagă mai exact de ce sunt ei în stradă. Ei susțin că directorul le vorbește urât și aplică dubla măsură în ceea ce-i privește pe cei obedienți și reclamă, în același timp, calitatea slabă a concertelor și lipsa unor nume importante pe scema instituției.

  • Tratament discriminatoriu. Muzicienii de „casă” sunt trimiși să cânte în condiții civilizate, în săli decente, în străinătate, pe când ceilalți fac concerte în aer liber la 12 sau 35 de grade.
  • Colaborările pentru unii pot fi doar la instituții de stat, iar alții nu au nici o restricție, orchestrele cele mai mari în lume fiind private. Soliștii nu semnează condica, pe când noi suntem obligați să semnăm zilnic, chiar daca nu suntem distribuiți in concert și nu avem nici săli de studiu.
  • Ofensa la pudoare și injurii. Adresările cu conotații sexuale sau expresii de genul „sunteți la pixul meu” directorul le consideră glumițe.
  • Contracte cu firme private, ONG-uri sau alte asociații, la care acesta e președinte sau membru, pe bani foarte mulți, pentru care noi suntem obligați să cântăm gratis, abuziv, nerespectându-se legea dreptului de autor.
  • Sancțiuni disciplinare care se dau contra oricui ia poziție împotriva lui.
  • Achiziții discreționare și nemotivate. Deși se discută în consiliul de administrație prioritățile instituției, banul public este cheltuit la discernământul unilateral al directorului.
  • Folosirea abuzivă a bazei materiale și umane. Aceasta se face pentru proiecte in care nici Consiliul Local Timișoara și nici Filarmonica Banatul nu sunt parte, de parcă ar fi proprietatea privată a directorului.
  • Lipsa unor nume mari pe scena filarmonicii. Se laudă în presă cu concert maeștri sau instrumentiști care vin de la orchestre importante, însă lipsesc soliști importanți în concertele filarmonicii, nu doar mici recitaluri.
  • Diminuarea calității concertelor, pe de o parte din cauza programelor prost alese de direcțiune, iar pe de alta, din cauza reducerii efectivului de artiști, care prefera să migreze la alte instituții din oraș sau din țară.
  • Întârzie CCM pentru a putea să continue să organizeze activități care trezesc cel puțin suspiciuni și pe care sindicatul vrea să le scoată la lumină.
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

7 comentarii pentru acest articol

anteconbega a spus: (octombrie 15th, 2018 at 16:54 )

Doamne, Dumnezule, vorba ceea, dar unde au cântat „filarmonicii” noştri la minus 35 de grade Celsius, în aer liber? În Siberia? Ar fi îngheţat saliva suflătorului în tubă, lăsaţi-o-n muştiucul ei de treabă! Nici chiar aşa…

 
postconbega a spus: (octombrie 15th, 2018 at 18:12 )

Ești ca și majoritatea din țară. Analfabet funcțional. Mai citește textul, și-apoi luminează-te. Unde era vorba de minus 35 de grade?

 
anteconbega a spus: (octombrie 16th, 2018 at 13:23 )

Evident că angajaţii dlui I.C. Gârboni şi ai lui ALDERobu nu au cântat la minus 35 de grade Celsius. Dar am lansat o variantă de spectacol, pornind de titlul unui de reportaj superb prezentat la Antena 3 la 1 octombrie 2012: „Temperaturile extreme de pe Terra. De la MINUS 89 de grade la PLUS 56 de grade Celsius”. Aşa că 35 de grade fără minus sau plus mi s-a părut ceva indecis, precum sindicatul de la Fila’, care, după câteva zile de încontrare dârză, s-a fleoşcăit lamentabil la o singură strâmbătură a Cănitului. Distinse „@postcoitum”, sigur că sunt precum majoritatea din ţară! Doar văzuşi că la referendum au venit doar 21 la sută de cetăţeni, restul de aproape 80 la sută s- aflat în grevă electorală! Adecă, majoritatea! Sigur că sunt funcţional, dragă domnule! Fungor, ergo sum!

 
@anteconbega a spus: (octombrie 16th, 2018 at 14:57 )

„vazusi”? ocupa-te de problemele de acasa, din oltenia natala.

 
anteconbega a spus: (octombrie 17th, 2018 at 11:35 )

„Doar văzuşi că la referendum…” ţi se adresa matale, dear „poscoitum”. Şi să ştii că perfectul simplu nu e apanajul oltenilor! Au voie şi bănăţenii şi moldovenii, dar mai ales valahii şi ardelenii! Mai ales Braşovul, nu de alta, dar o statuie aflată în curtea Bisericii Sf. Nicolae îl infăţişeaza pe diaconu Coresi din Târgovişte, primul tipograf de cărţi în limba romana, meserie pe care a învăţat-o de la Dimitrije Ljubavić (diacon ortodox sârb, poet şi pictor). Sec spus, lucrările „regăţeanului” Coresi, tipărite după anul 1570, au circulat în tot spaţiul românesc, iar zona Braşovului a reprezentat, alături de nordul Valahiei, spaţiul in care s-a plămădit limba română literară. Pricepuşi? Apoi, par examplu, în judeţul Vâlcea, ditamai Oltenia, cel puţin în nordul judeţulu , nu auzi făcuşi, văzuşi, belişi, prostişi etc. Limba e complexă, bibicule, vorba lui Esop…

 
@ anteconbega a spus: (octombrie 17th, 2018 at 13:41 )

foloseste-l pe meleagurile natale.

 
anteconbega a spus: (octombrie 17th, 2018 at 15:06 )

Ne înnebunişi, frăţicule, nu mai ştim cu cine-i de povestit! Matale eşti „postbega”, fratele lui „prostbega” sau „@anteconbega” ori chiar însuşi „postcoitum”? Eşti sigur că e vorba de meleag (ungureşte- mellék)? Meleagul meu natal e fix acolo unde trebuie, rămân acilea, dar matale cred că ai probleme cu ştre-meleagul altuia (termelek), că tot trecu referendum-ul! Dă-i ‘nainte!

 
* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Gauss topografie timisoara

Administratie vezi arhiva Administratie

MNB – Muzeul Național al Banatului

Politica vezi arhiva Politica

CCIAT

Sport vezi arhiva Sport

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Vom avea încă 12 fântâni de cartier, fiindcă asta cer timișorenii, iar primăria e dispusă să plătească până la 239.000 de euro. Proiectul a trecut în CL cu multe abțineri și o dezbatere de câteva zeci de minute. Primarul Nicolae Robu a anunțat, cu această ocazie, că oricum „alegerile sunt câștigate dinainte” și că PSD ar face mai bine să nu boicoteze proiectele.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cu an și jumătate înainte, Robu a anunțat PSD: Alegerile sunt oricum câștigate dinainte! Nu se apropie nimeni!
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top