Despre Dragnea și Tăriceanu poți vorbi în două chei, atunci când te pregătești sau nu să mergi la mitingul de un milion de oameni pentru susținerea familiei, din luna iunie. Dacă nu-i suporți cât sunt de ipocriți, de mincinoși și toxici pentru România, vei zice că este o obrăznicie să spui tu, soț de cinci neveste, Călin Popescu Tăriceanu, că trebuie să ne închinăm la principiile ce țin sănătoasă și unită o familie. Sau că tu, Liviu Dragnea, lași o bombonică de soție ca să te dai în huțuluș cu una tânără, ce-ți poate fi fiică. Că omul e atât de dedicat familiei că ar fi în stare să-și dea fata după un libidinos cu 30 de ani mai bătrân, trecut la rându-i prin ‘jde mii de încercări de a-și închega o familie, dar rămas tot la plăcerile lumești social-democrate.
Asta zici dacă ești împotriva lor, dar dacă mergi la miting cu inima mare pentru Liviu și Călin, atunci le poți interpreta gestul de a promova familia ca oameni ce știu care le-au fost greșelile în viață, iar acum merg pe calea cea bună cum mulți o facem la bătrânețe, cu speranța că Dumnezeu ne va ierta și ne va arăta drumul. Indiferent din ce parte a bastonului de jandarm privim lucrurile în ecuația acestei manevre politice, că suntem cu PSD sau împotriva lor, nu putem să nu observăm câteva lucruri. Să vedem cât îi interesează pe acești oameni cu adevărat de familie, de filosofia acestei construcții, de viitorul ei în România și n-aș vrea vreo clipă să pun în discuție chestiunea cu care PSD vine ca pretext în referendum, dacă familia trebuie să o definim ca o uniune între un bărbat și o femeie.
Să o definim ca o uniune între un bărbat și o femeie foarte bine, dar asta se poate face fără acest spectacolul cu fasole și cârnăciori, care nu are nici cea mai mică legătură cu sentimentul de omenie cu care hienele astea politice adorm noaptea și se trezesc dimineața, cu o lacrimă pe obraz. Nu, ei nu au astfel de trăiri pentru copiii rămași cu bunicii acasă, nefericiți că sunt despărțiți de părinții plecați la lucru în Spania, Italia, Anglia sau Germania. Nu îi interseează de faptul că migrația asta spre țările mai dezvoltate UE a plecat demult ca una economică, dar a ajuns să fie din ce în ce mai politică, că tot mai mulți pleacă din lehamite pentru ce puterea PSD-ALDE încearcă să facă încă de pe vremea USL, că senzația de neputință e tot mai puternică în România, ca-n legenda meșterului Manole.
Ei cred că e suficient să sprijine familia încurajând mediile sărace să devină fabrici de copii, candidați la abandon, analfabetizare și suferință, să trâmbițeze grija pentru școlari într-un sistem de învățământ neperformant, în realitate victime ale unor guvernări care din corupție sau nepricepere le-au făcut praf viitorul. Timp în care descurajează tot ce reprezintă o undă de speranță pentru societate, în justiție, educație, sănătate sau cercetare, îi descurajează pe cei din clasa mijlocie, productivă, oameni cu o situație și o educație din ce în ce mai solide, să își întemeieze familii într-o țară în care clasa politică te tratează doar ca pe un dobitoc – sursă la bugetul unui stat incapabil să fie corect cu toată lumea. În timpul ăsta, ce invitație primești tu în calitate de cetățean român contribuabil și activ social?
Ești invitat să mergi la referendumul în care vei vota pentru o familie între soț bărbat și soție femeie. Asta e clar, nu suntem țara care să răstoarne rezultatul unui astfel de referendum. Și mai ești invitat să mergi la miting să arăți că suntem conservatori, că decadența asta venită din Uniunea Europeană nu ne este caracteristică, iar PSD, oricât de pervers ar fi cu justiția, cu economia, cu viitorul tău, la urma urmelor, măcar ne păstrează tradițiile, bucuriile de toate felurile, inclusiv cele strămoșești sexuale. Căci nu poți refuza să militezi pentru ce ți-au lăsat bun bunicii tăi, mersul la biserică, ordinea în casă, în muncă, familie și patul conjugal, astea nu le poți nega, iar PSD știe asta și le confiscă. Mesajul parșiv și din păcate greu de respins pentru mulți români este că Dragnea și Tăriceanu ne salvează averea asta sufletească, iar fără ei nu am fi decât niște experimente sociale în laboratoarele Occidentului.
Ce ne rămâne de făcut? Dacă ești pentru toate astea lăsate din bătrâni, păi atunci hai la miting să fim cu toții pesediști, nu? Iar dacă nu mergem, pentru a nu gira politic gașca asta politică perversă condusă de PSD, către ce concluzie ne întreaptă o simplă logică? Că nu merităm nimic din tot ce face guvernul pentru români, că ești un nenorocit care nu știe decât să meargă la muncă, să plătească taxe și să-și dorească o democrație golită de tradiții. Înaintașii PSD-ului spuneau că „cine nu-i cu noi e împotriva noastră”. Ai înțeles, măi nevrednicule, nesănătosule… homosexualule?!
Comentarii prin facebook