S-au apucat de lucru la cea de-a patra clădire de birouri clasa A din centrul oraşului, dar au dat peste o bucată foarte importantă din istoria Timişoarei. Fundaţia fostei cetăţi, veche de 300 de ani, a fost descoperită în groapa săpată pentru fundaţia imobilului ultramodern.
În acest moment, arheologii sapă, pe o lungime de 30 de metri, pentru a face descărcare de sarcină. Ei au descoperit cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale, ridicate în perioada 1730 – 1765. Arheologul Alexandru Szentmiklosi, coordonatorul şantierului, este încântat de descoperirea făcută. „Zidurile care îmbrăcau cetatea în stil Vauban sunt foarte importante. Pe ele putem face observaţii legate de construcţia şi volumul de muncă necesar construirii cetăţii, care a durat 35 de ani”, explică arheologul. Până acum se ştia, cel puţin în zonele care au fost demolate, că toată fundaţia escarpei şi contraescarpei erau ridicate pe piloni de lemn. „Am observat cum a fost, de fapt, construită această structură de lemn. În adâncime se băteau pilonii de stejar, care sprijineau o structură rectangulară de bârne. Acestea se îmbinau între ele şi, deasupra lor, transversal, erau dispuse alte bârne transversale, carourile obţinute fiind umplute cu cărămizi”, povesteşte Szentmiklosi. Cercetările din zona fostei fabrici Modatim au început acum câteva săptămâni, sub supravegherea arheologilor de la Muzeul Banatului. În timpul asediului prin care ducele Eugeniu de Savoya a cucerit Timişoara, vechea cetate a oraşului, care se întindea pe cinci hectare, a fost afectată iremediabil. Din oraşul medieval au mai rămas în picioare doar şapte clădiri. Construcţia noii fortificaţii de tip Vauban a început în 1730, lucrările încheindu-se trei decenii mai târziu. La sfârşitul veacului al XIX-lea, zidurile fiind considerate factor restrictiv pentru dezvoltarea oraşului, a început demolarea parţială a acestora. Cele 20 de milioane de cărămizi rezultate în urma demolărilor au fost folosite pentru fundaţia clădirilor noi, dar şi la pavarea străzilor.
Comentarii prin facebook