Numite, cu condescență, „cutii de chibrituri”, blocurile cu apartamente confort III, cu pereți dintr-o singură placă de beton, ar suporta cel mai bine un cutremur de intensitate medie spre mare. Nu același lucru se poate spune despre multe dintre clădirile ridicate în ultimele două decenii, în cazul cărora constructorii au fost preocupați mai mult de aspect decât de siguranță.
În cazul blocurilor construite până în 1962, nici proiectanții, nici constructorii nu și-au pus serios problema unui eventual seism. Acestea sunt blocurile imobilele care ar fi mai afectate la cutremure. În umătorii 15 ani, lucrurile s-au schimbat puțin. „În perioada 1962 – 1977 s-au construit blocuri după reguli de rezistență seismică, însă, acestea nu erau respectate cu strictețe. Abia după 1977 s-au edificat cele mai bune blocuri din România, controlate din punct de vedere seismic”, spune arh.Radu Radosalv, reprezentant al Registrului Urbaniștilor din România (RUR). După 1977, România comunistă a trecut printr-un adevărat boom imobiliar. În cinci ani au fost construite un milion de apartamente, marea majoritate confort III, cu camere foarte mici. Fiecare perete al unei camere dintr-un asemenea bloc era o placă de beton. Paradoxal, acestea rămân cele mai sigure locuințe de masă. „După 1977 s-au construit cele mai sigure blocuri din România, din panouri mari din beton. Pe de o parte, plăcile nu permiteau înălțimi mari, astfel că blocurile au doar patru etaje. Pe de altă parte, acestea nu reacționează la seism”, explică Radu Radoslav. În anii 80 au apărut blocurile în cadre, cu grinzi și stâlpi, flexibile la mișcările seismice, și rezistente, chiar dacă aveau mai mult de patru etaje. Se spune că, în acea perioadă, se furau foarte multe materiale de construcții de pe șantiere. Arhitecții spun însă că lucrurile nu stau chiar așa. „Proiectanții puneau mai multă armatură, conștienți că ritmul în care trebuia să se lucreze era infernal”, explică Radoslav. După 1990, nimeni n-a prea verificat respectarea regulilor anti-cutremur. „Construcțiile edificate după 1990 sunt controlate aleator”, mai spune reprezentantul RUR. Prof. ing. dr. Victor Gioncu, specialist în rezistența clădirilor, spune că, n ultimele două decenii, constructorii sunt preocupați mai mult de latura estetică a unei clădiri, decât de siguranța acesteia. „Am avut multe situații când i-am spus arhitectului că nu e corect ce face, că sunt greșeli de structură și atunci arhitectul a căutat pe altcineva care să pună ștampila. Clădirile sunt în picioare, dar nu se știe ce se poate întâmpla în cazul unui cutremur”, afirmă Gioncu.
Comentarii prin facebook