Indecent de fericitul patriarh peste o țară extrem de tristă, Daniel Ciobotea pe numele lui, a mai scos din largile și numeroasele buzunare burdușite de bani o idee absolut stranie. Totul, pentru a-și realiza faraonicul vis de ridicare a așa-zisei Catedrale a Mântuirii Neamului. El a trimis depeșe tuturor președinților de consilii județene și primarilor de municipii reședință de județ, prin care le-a cerut bani de la bugetele locale. Un fel de „taxă de catedrală”, dacă se poate spune așa, că tot i-au mai rămas Guvernului Ponta biruri neexploatate îndeajuns. Președinților le-a cerut câte 300.000 de lei, iar primarilor, „doar” câte 200.000 de lei, pentru amintita catedrală. Daniel și-a motivat solicitarea prin faptul că nu mai merge bine colecta națională, din cauza crizei.
Extraordinar! Banii primăriilor și ai consiliilor județene vin din altă parte, nu din buzunarele oamenilor? Aceste bugete nu sunt afectate de criză? Președintele CJ Timiș, Titu Bojin, a afirmat că va încerca să onoreze această solicitare, chiar dacă nu cu întreaga sumă. De cealaltă parte, primarul Nicolae Robu a declinat politicos doleanța patriarhului. Și cred că a procedat corect. Nu însă foarte corect când a spus că monstruosul obiectiv ar trebui făcut cu bani de la bugetul național. Nu știu dacă unei țări afectate atât de criza globală, cât și de neputințele guvernului, doar un obiectiv megaloman precum această catedrală îi mai lipsea. Inutil de spus că o asemenea clădire nu are nimic în comun cu tradiția, cultura și cutumele poporului român. Arhitectural, ea poate fi comparată doar cu o mare hidoșenie a perioadei comuniste, și anume Casa Poporului. Nu mai vorbesc cât de spoliați au fost românii și pentru acel obiectiv nerușinat.
De altfel, Daniel a preluat ștafeta construirii catedralei de la Teoctist, supranumit și Anticrist, campion necontestat al demolărilor de biserici, alături de idolul său, Nicolae Ceaușescu. Mai cred că, dacă Daniel și capii BOR vor neapărat să ridice această grozăvie arhitecturală, să o facă pe banii lor. Că au destui! De la urcarea lui Daniel pe scaun, Biserica Ortodoxă a devenit o adevărată fabrică de bani, întrecând în afaceri multinaționale cunoscute. Bașca, BOR nici nu plătește impozite la stat. De altfel, după 1990, două mari și tari griji a avut BOR. Nu, nu e vorba de-a aduce alinare oamenilor, de-a coborî printre ei (și nu din Mercedesuri și cu straie de mii de euro), de-a construi case pentru bătrâni și orfani, adăposturi sociale etc.
Nu, prima grijă a fost să facă bani și să adune cât mai multe averi. De la Pimen, „drujba lui Dumnezeu” prin secularii codri ai Bucovinei, până la unul ca Paisie Lugojanul, toată lumea e pusă pe făcut bani. A doua mare grijă a înalților prelați a fost să scape de Legea CNSAS, de a nu le fi publicate dosarele de colaboratori ai Securității. De altfel, oamenii bisericii reprezintă singura categorie socială exceptată de la această lege. Ca o instituție morală ce se pretinde, Biserica Ortodoxă Română trebuia să fie prima care să solicite deconspirarea legăturilor membrilor ei cu Securitatea. Nu vorbesc de o lustrație, că poate rămânea biserica fără preoți. Dar măcar o recunoaștere a faptelor lor, o mărturisire și pocăință, atât în fața lui Dumnezeu, cât și a enoriașilor. Care este oare menirea oamenilor Bisericii, mai ales într-o perioadă de criză profundă, așa cum este cea pe care o traversăm? Să vină în întâmpinarea enoriașilor mult prea-nefericiți sau să ridice biserici în neștire? După 1990, nu s-au ridicat la un loc atâtea școli, spitale, grădinițe, case de bătrâni sau copii, câte biserici s-au făcut. Avem și în Timișoara destule exemple. Într-o perioadă de criză maximă, s-au aruncat 100.000 de euro pentru schimbarea istoricelor scări de la Catedrala Mitropolitană cu niște trepte absolut hidoase. Acești capi ai BOR parcă sunt parașutați dintr-o altă lume. O lume a lor, plină de lux, total izolată de lumea reală. Cred că un asemenea clivaj nu există nici măcar între politicieni și popor.
Nu știu dacă românii își doresc această clădire megalomană, numită Cadrala Mântuirii Neamului, dar în mod cert și-o doresc capii BOR. Ca un fel de indulgență, o spălare a păcatelor pe care le-au făcut. Problema este că, pentru a le spăla chiar pe toate, le-ar trebui o catedrală cât zece Pentagoane puse unul peste altul. Și tot nu ar fi de ajuns la câte rele au făcut unii dintre ei. Și atunci, de ce să dea timișorenii bani din buzunarul lor – fără a li se cere voie pentru așa ceva – doar pentru mântuirea și pohtele faraonice ale unora care au pierdut legătura cu România reală?
Comentarii prin facebook