La finele săptămânii trecute, primarul Nicolae Robu a ieșit la atac, vorbind de „grupuri de interese” care ar bloca dezvoltarea orașului, prin piedici puse unor investiții. Declarația avea destinul unui mare fâs, atâta timp cât Robu nu oferea niciun detaliu, niciun nume, cum era normal. (Mai făcuse același gest și în urmă cu mai bine de un an, când vorbea de ziariști plătiți de PSD ca să-l atace.) A doua zi însă, după ce a fost atacat la televiziunea pușcăriașului Felix, primarul a revenit pe subiectul „grupurilor de interese”. Nici de această dată nu dădea un nume concret, dar arăta destul de clar cu degetul spre celebrii frați Emil și Marius Cristescu. Care ar avea interese personale să blocheze ridicarea unui hotel în zona centrală a orașului, hotel care ar urma să fie ridicat în locul unei paragini insalubre, pe care unii o văd monument istoric. „Fâs”-ul de vineri începea să expandeze. Mai ales că Robu afirma că trece la un nivel superior, „de la avertisment la declarație de război”. În aceeași declarație belicoasă, Robu amestescă instituții ale statului, trusturi de presă, ziariști vorbind de o adevărată Mafie.
Lucruri destul de grave, mai ales că vin totuși de la un primar care ar trebui să aibă o proprietate a cuvintelor, nu să dea pe gură ca o moară stricată tot ce aude pe la frizeria din colț. Dar n-a dezvoltat iar subiectul, așa că rămânem la „războiul” declarat fraților Cristescu. Problema este dacă acest „război” va fi pe bune sau doar un exercițiu de imagine. Asta fiindcă frații nu sunt și nu vor fi niciodată niște eroi pozitivi pentru cetățenii Timișoarei, oricât PR și-ar face.
Interesantă ar fi întâi însă o scurtă istorie a relațiilor dintre primar și cei doi frați. E foarte clar că Robu a fost sprijinit de Cristești în alegerile pentru scaunul de primar. (Așa cum se pare c-a fost sprijinit și în 2008 când a candidat la Senat.) Chiar dacă nu direct, ci prin intermediul USL. De altfel, la un moment dat, recunoștea acest lucru, pentru ca apoi să afirme că s-a înșelat. Semnificativ este însă faptul că la chermeza de după victoria din alegeri, organizată la un ștrand de lângă stadion, Robu a stat la aceeași masă de onoare cu Marius Cristescu. Relația foarte bună a continuat și în prima parte a mandatului. Astfel, omul Cristeștilor, viceprimarul Traian Stoia, a primit de la Robu exact aria de competență de care aveau nevoie stăpânii lui: terenurile și clădirile din oraș. Apoi, lucru nemaivăzut, în ședința festivă de consiliu local din 3 august 2012, a fost votată o HCL pe care cei doi frați o solicitau de multă vreme. E vorba de posibilitatea proprietarilor de clădiri, hale industriale etc. de a-și cumpăra terenurile aferente la prețuri mai mult decât rezonabile. Și au mai fost câteva acțiuni ale primăriei venite în întâmpinrea celor doi frați.
Văzând că se poate, „frații” au întins coarda, începând să-l confunde pe Robu cu sluga lor din primărie. Adică solicitările lor începeau să semene cu niște dispoziții date în primărie, lucru pe care Robu nu l-a mai acceptat. Așa cum n-a acceptat să le îndeplinească fraților toate poftele. Atunci a început și diferendul primarului cu Stoia, care continuă și acum. Ca să nu mai spunem că în tabăra lui Robu se vorbea că cei doi frați au întreținut și lungul proces al primarului cu ANI. Însă atâta timp cât USL a funcționat, aceste divergențe au fost escamotate. După divorțul între PSD și PNL, apele s-au mai limpezit. Nu e un secret că „frații” sunt șefi informali ai PSD Timiș, organizație care a ajuns adversar declarat al lui Robu. Astfel, la începutul verii acestui an, Robu i-a atacat pe cei doi, cu subiect și predicat, afirmând că sunt în spatele încercării de schimbare a viceprimarului liberal Dan Diaconu cu consilierul filo-sovietic Bogdan Herzog.
Așa am ajuns în zilele noastre, în care relațiile dintre cele două părți sunt de adversitate, însă nu chiar de „război” așa cum a proclamat Robu de dată foarte recentă. Un război pe care Robu, dacă îl ia în serios, nu-l poate duce în niciun caz de unul singur, ca un Don Quijote contemporan. Dacă ne uităm însă printre „generalii” primarului ce observăm? Numai oameni îndatorați până peste cap celor doi frați. Începând de la un europarlamentar liberal, trecând printr-un fost ofițer SRI și angajat la „frați”, până la actualul city-manager. Cu ei în spate, înfrângerea primarului este ca și garantată. Asta dacă vorbim de un „război” pe bune. Dacă însă e vorba de un joc de glezne urmat de negocieri subterane, chiar avem de-a face cu o cacealma de zile mari. În care fiecare va avea ceva de câștigat. Robu – popularitate, fiindcă s-a luat bărbătește de gâtul a două personaje care au distrus industria Timișoarei. „Frații” – o continuitate în primărie prin valetul lor personal plus o influență asupra unor decizii ale municipalității. Și încă ceva. Dacă „războiul” e pe bune, prima mutare a lui Robu ar trebui să fie înlăturarea lui Stoia din primărie. Acest lucru ar stopa măcar „plimbarea” unor vrafuri de dosare de pe Loga nr. la Hotel Timișoara și înapoi.
Comentarii prin facebook