Studiu de prefezabilitate avem, deci primul pas spre metrou a fost făcut. Proiectul numit „reconfigurarea traseului de cale ferată pe teritoriul municipiului Timişoara prin introducerea liniilor CF în subteran” a trecut vineri de plen, cu doar câteva abțineri. Acesta prevede un tunel lung de peste 10 kilometri.
Consilierii locali au avut pe ordinea de zi a plenului de vineri un proiect privind aprobarea studiului de prefezabilitate pentru investiția „Reconfigurarea traseului de cale ferată pe teritoriul municipiului Timişoara prin introducerea liniilor CF în subteran”. Întocmit de SC Longhersin SRL, care a încasat peste 32.000 de euro, acesta prevedea două variante, ambele cu tunel. Cea supusă votului în CL se referă la „o lungime totală a tunelului de 10.200 metri, variantă ce va fi inclusă în Planul de Mobilitate pentru Polul de Creștere Timișoara”. Practic, e primul pas spre îngroparea liniilor de cale ferată care impart orașul în două și, ulterior, pentru crearea unei linii de transport în comun, respectiv construirea unui bulevard lung de câțiva kilometri.
Consilierii locali au discutat câteva zeci de minute pe această temă, principala întrebare vizând oportunitatea unui astfel de studiu, în condițiile în care punerea în practică a investiției presupune un efort financiar considerabil. „Acest obiectiv va trebui să aibă aprobarea guvernului, el se va putea face numai cu aprobarea guvernului, de aceea trebuia studiu de prefezabilitate. Acest proiect de investiție va fi unul aprobat de guvern. Liniile de cale ferată sunt ale guvernului, nu sunt ale noastre, nici nu am putea să ne apucăm să le ducem în subteran”, a declarat primarul Nicolae Robu. Întrebat dacă a discutat cineva din primărie cu Ministerul Transporturilor sau CFR Infrastructură, edilul a susținut că ambele instituții au fost înștiințate despre aceste planuri. „Trebuie să fim atenţi, avem un studiu care atestă necesitatea şi oportunitatea, urmează fezabilitatea (…) În afară de cele nouă treceri (ale liniei ferate, cinci cu pasaje inferioare şi patru pasaje la nivel cu calea ferată – n.r.), ar fi mai bun un proiect ce poate fi realizat în patru sau cinci ani – patru pasaje sau subpasaje la Continental-UMT, la Barițiu… La București, metroul a costat 50 de milioane de euro pentru un singur kilometru. La noi ar fi peste 400 de milioane de euro” , a spus consilierul PSD Dan Idolu.
„Proiectul va putea fi pus în practică numai cu implicarea guvernului, pe fonduri europene, cu fonduri speciale, de la Bruxelles. În luna ianuarie, comisarul Corina Crețu mi-a spus că proiectul este unul îndrăzneţ și că, probabil, va fi eligibil pe noile programe europene, Planul Juncker… Este spectacol pur şi simplu ce prevede acest studiu, în costuri intrând inclusiv amenajările la suprafaţă şi a trei staţii care sunt prevăzute pentru a da dublă utilizare liniilor odată duse în subteran. Tehnologia folosită de specialişti este cea a forării verticale pe care am folosit-o la pasajul Michelangelo. Cu această tehnologie, costurile sunt mult mai mici, nu se mai vorbește de sume de două miliarde de euro, iar durata de execuţie se reduce și ea. S-a colaborat cu CFR pe parcursul elaborării acestui studiu de prefezabilitate. CFR nu-l face, l-am asumat noi, dar s-a colaborat cu CFR”, a explicat primarul Robu.
Liderul grupului de consilieri PSD, Alfred Simonis, a anunțat că se va abține de la vot, pentru că nu mai vrea ca primăria să arunce bani pe studii care nu vor fi puse niciodată în practică. „Ca să ai vreo şansă să obţii vreo finanţare, trebui să ai ceva, trebuie să te duci cu ceva făcut de specialist”, i-a replicat Robu. În cele din urmă, proiectul a trecut, cu abțineri din partea social-democraților și a independentului Bogdan Herzog. Primarul Nicolae Robu a adus prima dată în discuție ideea unui metrou la Timișoara și a construirii unui bulevard care să traverseze orașul acum doi ani. De atunci, el a fost subiectul mai multor știri ironice în media națională.
Comentarii prin facebook