Păturata pe crumpi are festival. Premieră de început de vară, la Ciacova

Nu e una dintre rețelele de fițe, care să fi făcut pasul spre restaurantele cu pretenții, dar, spun localnicii, e delicioasă și foarte ușor de preparat. Păturata pe crumpi, adusă în zona Banatului de pustă de coloniștii șvabi, e încă preparată în gospodăriile din zona Ciacova. La început de iunie veți putea testa chiar voi această mâncare interesantă.

Păturata pe crumpi se prepară în satele din apropiere de Ciacova de când în zonă au ajuns primii șvabi. I se mai spune și tolvăgele și are o poveste interesantă. E o mâncare mult mai puțin populară decât tocănițele și papricașurile care au deja mai multe festivaluri dedicate. Acum, păturata se prezintă și ea pofticioșilor, în piața centrală din Ciacova. „Este o mâncare specifică zonei Banatului de pustă. Mai multe sate și orașe au acele festivaluri ale ceaunelor, dar noi am vrut să ieșim puțin din tiparele consacrate. Păturata pe crumpi mai este cunoscută sub denumirea de tolvăgele, în două sate care aparțin de Ciacova așa i se spune. La origini, mâncarea este șvăbească. Șvabii din Ciacova au venit în primul val de colonizare. Nu au fost cele mai înstărite familii. Dacă ne uităm la compoziția păturatei, la origini, ingredientele sunt puține, astfel că și-au putut permite s-o gătească și familii mai puțin înstărite (…) Mâncarea se face la capac, deci la aburi, și, pentru că ștrudelul se întinde cât masa și se rotește, în momentul în care se gătește, se poate desface în foi, ca și cum ar fi pătură peste pătură. De aici și denumirea de păturată”, spune Cipriana Sava, consilier pe probleme de turism la Primăria Ciacova.

Cum se face păturata

Se face acel papricaș, care se gătește în oală de lut, în cratiță de lut. Între timp, se frământă acea păturată din făină, apă și sare, se frământă foarte bine, se lasă puțin la odihnit, după care, cu un sucitor, se face un rotocol care se întinde pe mână și pe masă, să treacă de colțurile mesei. Se rupe marginea, se stropește cu ulei, se pune, dacă vreți, și se rulează, ca orice ștudel. Nu se face o singură «păturată», se fac mai multe, și se pun covrig, una lângă alta. În momentul în care ai terminat de pus «păturatele» se pune capacul, care nu se dă jos. Se fierbe în abur. Odată ce este gata, se aude. Gospodinele știu după bolborositul papricașului că este gata. Se pune pe masă oala și când toată lumea este așezată se ridică capacul. E un miros.. Acel ștrudel se umflă. De obicei nu se mănâncă de azi pe mâine, de obicei alături de murături. Pe timp de vară sunt castraveții acriți la soare. Iarna, e varză murată, castravete, ardei umpluți cu varză.

Festivalul Păturatei, la prima ediție, va avea loc pe 9 iunie, în Piața Centrală din Ciacova. Vor fi șase cuptoare la care vor găti șase femei din zonă. Pofticioșii vor putea gusta și păturată, dar vor fi amenajate și standuri cu mici, grătare și alte preparate de acest gen. „Este e premieră. După discuțiile cu consilierii mei am ajuns la ideea să trebuie să facem ceva inedit, deosebit, nu numai ceaune, așa cum face toată lumea. Având în vedere că este o mâncare specifică zonei, ne-am hotărât să facem acest festiva. Vrem ca el să devină o tradiție în viitor. Vor fi șase cuptoare, unde se va găti acest preparat, dar vor fi și tarabe cu mici și grătare. O să aducem o formație de muzică, să atragem lumea. Încă nu este totul stabilit la nivel de detaliu. Va fi în centru, trebuie să profităm de frumusețea acestui loc”, spune primarul Petru Filip.

Nu sunt multe familiile din zonă în care încă se gătește păturată. „Sunt puține familii 100% de bănățeni rămase în zonă. Cel puțin o dată pe lună, în aceste familii se mănâncă păturată. Înainte, din povești, știu că o dată pe săptămână se făcea păturată pe crumpi. A fost o mâncare a săracilor, dar, în timp, a prins bine și în rândul celor mai înstăriți. Se gătește în două ore, nu conține foarte multe ingrediente. Acele familii mai înstărite au adăugat smântâna, au adăugat brânza, au mai pus cârnați în papricaș. Nu este ceva foarte cunoscut, este inedită, este veche. Eu am crescut cu păturată, a crescut și mama mea cu păturată, și bunica..”, a mai declarat Cipriana Sava.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

Nicolae a spus: (April 16th, 2018 at 21:50 )

Primarul Filip parca e Firea, Ciacova arata ca dupa razboi, e una din localitatile cu rata de depopulare printre cele mai mari din tara si el se tine de festivaluri. Ar trebui sa mearga pana la Ghilad sa invete ce inseamna gospodarirea unei localitati de la primarul de acolo.

 
anteconbega a spus: (April 18th, 2018 at 07:45 )

Una e o un oraş-comună cu 5000 de locuitori (Ciacova), alta un sat cu 2000 (Ghilad). Primarul din Ghilad a rămas celebru că nu-l ascultau boactării care mâncau noapte seminţe în faţa primăriei, iar dimineaţa primarul, Cornel Guran, abia putea intra în instituţie datorită mormanelor de coji de seminţe. Ca atare, nea Cornel a afişat fix pe uşa primărie următorul afiş: „Cei care staţi pe bănci în faţa primăriei şi mâncaţi seminţe, iar cojile le aruncaţi pe jos, deşi aveţi coşuri lângă voi, sunteţi nişte nesimţiţi! Să vă fie ruşine! Primar, Cornel Guran”.
Freddy primar! Chiar şi la Ghilad!

 
Nicolae a spus: (May 1st, 2018 at 14:39 )

Asta cu numărul de locuitori e tare rău😀. După logica asta New York e o groapă de gunoi! Doar are multe milioane de locuitori.Eu am locuit la Ghilad, undeva la marginea satului cu noroiul până la genunchi și nici o speranță de trotuar betonat. Ai mei s-au mutat la Ciacova că, deh, e oraș. La Ghilad strada pe care am locuit are asfalt iar la Ciacova, că sa ajung la ai mei, am drum pietruit. Aia cu boactarii care nu ascultă de primar e o alta fractura logica. Dar nah, când vrei doar sa arunci cu noroi nu contează logica.

 
* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Gauss topografie timisoara

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

retim

Retim renunță la curățenia străzilor din Timișoara. Ce se întâmplă din 5 august

După 12 ani, Retim nu mai vrea să se ocupe de salubrizarea stradală din Timișoara. Compania a decis că nu ar renta din punct de vedere economic și nu s-a prezentat la licitația organizată de PMT. Ce se întâmplă din 5 august? Sunt două variante ca să nu rămânem cu gunoaiele pe străzi.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Retim renunță la curățenia străzilor din Timișoara. Ce se întâmplă din 5 august

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com