Controversata lege a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin stă acum în pixul preşedintelui Traian Băsescu. Respinsă de Senat, dar aprobată de Camera Deputaţilor care este şi for decizional în acest caz, legea aşteaptă acum să fie promulgată la Cotroceni. În acest timp, mai multe organizaţii ale societăţii civile au demarat o campanie prin care încearcă să-l convingă pe preşedinte că actul legislativ este inoportun. Născută doar din raţiuni politice, legea atentează, într-un anume fel, chiar şi la fragila încă democraţie din ţara noastră. Ca să nu mai vorbim de reprezentativitatea şi legitimitatea pe care o vor avea primarii desemnaţi astfel. Pe fondul prezenţei foarte mici la vot, ne putem trezi cu primari decişi cu cinci-şase procente din electorat. Chiar şi atunci când un primar avea nevoie de peste 50% din sufragii, au ieşit edili cu procentaje extrem de mici. Exemplu de proximitate, primarul Timişoarei, care, la ultimele alegeri, a obţinut doar în jur de 17% din sufragii, în cazul în care a fost votat de 52% dintre cei care s-au prezentat la urne. ONG-urile reclamă mai ales faptul că legea a ieşit fără nicio consultare publică, aşa cum se impune la acte atât de importante. Ca să nu mai vorbim că poate îndepărta şi mai mult alegătorii de urne.
Ce propun în continuare este însă un exerciţiu de imaginaţie. Respectiv, unde s-ar fi aflat, în acest moment, unele personaje extrem de prezente în viaţa publică dacă, în anul 2000, primarii erau votaţi într-un singur tur de scrutin. Exemplul cel mai bun este chiar Traian Băsescu. Care câştiga Primăria Capitalei la mustaţă în turul II, fiind ajutat, la acel moment, de unele ministere din guvernarea CDR-PD. Aminitim de scandalul cu votul soldaţilor care au înclinat balanţa în favoarea actualului preşedinte, care în primul tur obţinuse doar 17 procente, în timp ce Sorin Oprescu era votat de 46% dintre cei care s-au prezentata la vot. În primăvara anului următor, din poziţia de primar al Capitalei, Băsescu câştiga şi preşedinţia Partidului Democrat în faţa lui Petre Roman. E evident faptul că, perdant la Capitală, Băsescu nu putea avea câştig de cauză în faţa lui Roman. Era punctul de inflexiune al traiectoriei politice a actualului preşedinte. Ce a urmat se ştie. Cel care câştiga Capitala din turul II a ajuns „omul providenţial”, „Moise care ne trece deşertul”, „cel mai mare român de la Burebista încoace”. Ce ghinion ar fi avut România dacă în 2000 se aplica votul primarilor într-un singur tur de scrutin! Başca, am mai fi avut mega-miniştri precum Elena Udrea? Dar o super-capabilă preşedintă de Camera Deputaţilor ca Roberta Anastase? Dar un euro-parlamentar ca EBA care să ne reprezinte cu cinste la Bruxelles? Ca să nu mai vorbesc de un ditamai premier ca Emil Boc! Şi, în trecere, de un fost ministru ca Monica Ridzi sau un actual Funeriu! Toate acestea şi multe altele ne-ar fi lipsit dacă în 2000 se votau, aşa cum vrea acum PD-L, primarii într-un singur tur. Şi nu era mare păcat pentru ţărişoara asta?
Comentarii prin facebook