În urmă cu exact 15 ani, într-o frumoasă zi de iunie 1996, domnul Gheorghe Ciuhandu ajungea primar al Timişoarei, aducând soarele şi pe străzile acestui – la acea vreme – posomorât oraş. Pe atunci, Timişoara era un oraş banal, ca oricare altul, şi nici măcar echipă de fotbal în Divizia A nu avea. Din acel moment, de la prima alegere a domnului Gheorghe Ciuhandu în funcţia de primar, Timişoara a cunoscut noi şi luminoase perspective, ajungând în doar trei cincinale (15 ani) unul dintre cele mai superbe oraşe din România. Dar ce spunem România, din întreaga Europă. Totul graţie efortului neprecupeţit pe care domnul primar Gheorghe Ciuhandu, împreună cu competenta sa echipă, l-a adus pe altarul propăşirii oraşului nostru. La tot pasul vezi şosele impecabile, clădiri maiestuoase proaspăt renovate, curăţenie ireproşabilă, parcuri desăvârşite, iluminat a giorno, parcări supra şi subterane, trafic fluidizat, investiţii uriaşe etc. Totul a făcut ca Timişoara să devină în scurt timp, alături de Giurgiu, un oraş de cinci stele.
Este de notorietate faptul că, în doar 15 ani, domnul Gheorghe Ciuhandu a făcut pentru arhitectura şi urbanismul oraşului nostru mai multe decât a făcut Antoni Gaudi pentru Barcelona. Stau mărturie adevăratele bijuterii arhitectonice din centrul oraşului, acele clădiri cu turnuleţe care au băgat boala invidiei în edilii din Paris, Londra sau Praga. Nu mai vorbim de splendida construcţie de sticlă din Piaţa Operei, o realizare luminoasă a şcolii de arhitectură din Timişoara care a învăţat din indicaţiile preţioase trasate de domnul primar Gheorghe Ciuhandu. Da, există şi cârcotaşi, care contestă superba realizare, dar aceştia trebuie să afle că şi în faţa palatului Luvru există o piramidă din sticlă, aşa cum bine sublinia pe vremuri o altă personalitate proeminentă a acestor locuri, domnul Constantin Ostaficiuc. Ce să mai spunem de minunăţia de parc, replică a complexului Stonehenge, cu bolovani importaţi din Grecia? Sub luminoasa conducere a domnului primar Gheorghe Ciuhandu a avut loc şi o reformă morală a Timişoarei. Astfel, clădiri importante, aparţinând unor spitale, şcoli, grădiniţe şi alte instituţii, au ajuns în posesia adevăraţilor proprietari din cunoscute familii princiare precum Vişinel von Stancu sau Ionelaş von Cârpaci.
Domnul primar Gheorghe Ciuhnadu s-a implicat în mod direct şi în dezvoltarea sportului timişorean. L-a adus, de exemplu, la Timişoara pe cunoscutul investitor şi om de fotbal Claudio Zambon. Chiar şi după ce a plecat, italianul a dus cu el în lume faima fotbalului timişorean, înfiinţând echipe cu numele de Poli ba pe la Drăgăşani, ba prin suburbiile Bucureştiului. Nu mai vorbim la acest aspect de bijuteria de stadion „Dan Păltinişanu”, care, din păcate, a fost luată cu japca de Consiliul Judeţean de la primărie. În timp ce stadionul era deţinut de primărie, aici se putea ţine practică de către studenţii de la Biologie şi Agronomie, care puteau studia rezistenţa plantelor de a creşte printre betoane sau comportamentul animalelor din familia rattus rattus (şobolan). Evident că voci duşmănoase, ziare şi ziarişti vânduţi duşmanilor intereselor Timişoarei nu puteau vedea cu ochi buni această dezvoltare fără precedent a Timişoarei, acuzând gratuit activitatea primăriei. De exemplu, s-a vorbit că instituţia a devenit un câmp de bătălie pentru găşti şi grupuri de interese care îşi dispută tot felul de afaceri dubioase. De fapt, este vorba de o reorganizare a oamenilor muncii din primărie în grupuri pentru eficientizarea muncii. Mai exact, pentru atragerea fondurilor de la diversele firme care au contracte cu primăria. Însă cine doreşte să cunoască mai multe lucruri despre activitatea domnului primar Gheorghe Ciuhandu are posibilitatea să citească articolele obiective din cea mai curajoasă publicaţie din oraşul de pe Bega, care spune lucrurilor pe nume: Monitorul Primăriei.
Comentarii prin facebook