Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. De Sfânta Maria Mică, credincioşii merg la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria.
Sfânta Scriptură nu vorbește despre nașterea Fecioarei Maria, dar scrierile apocrife ofera foarte multe amănunte despre originea si copilăria acesteia. Cea mai importanta sursă este Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea. Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim și era din seminția lui Iuda. Soția lui Ioachim se numea Ana și era fiica preotului Matthan. Pentru că nu aveau copii, au început să fie ironizați de oameni, deoarece lipsa moștenitorilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Tradiția spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemați. Întristați, cei doi au plecat spre casa lor și au hotărât să se retragă pentru post și rugăciune. Îngerul Gavriil se va arăta însă fiecăruia, spunându-le că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt și va fi un vas ales lui Dumnezeu.
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. Este ziua în care unele păsări își pregătesc călătoria spre țările calde, iar gâzele și reptilele se retrag în pământ. Este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac și îşi pierd puterile tămăduitoare, iar vremea începe să se strice. Este vremea în care se desfășoară diferite târguri și iarmaroace și încep unele activități precum bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor sau semănatul cerealelor de toamnă.
Pe 8 septembrie, bărbaţii nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări. Potrivit statisticilor, în România, sunt peste 1,8 milioane de femei care poartă numele de Maria, Mărioara sau Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi care se numesc Marian sau Marin.
Comentarii prin facebook