Samartinean: „Cand te lovesti de ziduri de netrecut, iti vine cateodata sa te lasi pagubas”

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Pesedizarea în ritm accelerat a instituţiilor statului român”

Săptămâna trecută am asistat în cadrul plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României la o nouă demonstraţie de dispreţ a actualei guvernări pentru ceea ce înseamnă instituţiile statului şi funcţionarea democratică a acestora. Am avut parte de mărunte trocuri politice în cadrul unor instituţii care ar fi trebuit să rămână independente şi imparţiale, pentru că de ele depinde funcţionarea economiei româneşti şi a statului de drept. Este regretabil faptul că, pe lângă câţiva profesionişti numiţi la BNR, Curtea de Conturi, ASF, SRR, s-au strecurat şi diverse personaje a căror singură recomandare este apartenenţa politică.

Prin acţiunile sale PSD a pus stăpânire şi a politizat BNR. Mutarea domnilor Voinea şi Gherghina certifică acest lucru. Liviu Voinea, ministru al bugetului, a fost votat ca viceguvernator al BNR, iar secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina, a devenit membru al Consiliului de administraţie. Postul de guvernator al BNR nu a generat dispute, domnul Mugur Isărescu a fost validat de plenul reunit al Parlamentului Romîniei pentru un nou mandat de cinci ani de zile. Noile numiri în Consiliul de administraţie al BNR sunt rezultatul cotropirii BNR de către PSD. Împărţirea locurilor în Consiliul de administraţie al BNR a generat controverse pentru că PSD nu a respectat algoritmul parlamentar, potrivit căruia mandatele se repartizează direct proporţional cu numărul de parlamentari. PSD şi-a adjudecat patru locuri, iar principalele partide din opoziţie, PDL şi PNL, au fost puse pe acelaşi plan cu UDMR şi PC, obţinând câte un singur loc, deşi PNL are 143 de parlamentari, PDL – 55, UDMR – 26, iar PC – 23.

Promovarea la ASF a lui Marian Sârbu în locul lui Daniel Dăianu, care a demisionat din funcţie pentru a candida pe o poziţie în BNR, nu a ţinut seama de dezastrul financiar pe care acesta l-a provocat din postura de şef al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Pensiilor Private: cheltuieli nejustificate de milioane de euro şi incompetenţa dovedită în dezvoltarea sistemului privat de pensii.

În cazul Curţii de Conturi, partidele din arcul majoritar şi-au adjudecat toate funcţiile vacante, încălcând şi în acest caz algoritmul. PNL şi PDL nu au obţinut niciun post, deşi au mai mulţi parlamentari comparativ cu UDMR şi PC. Preşedintele Comisiei de buget, finanţe din Senat, Cosmin Nicula (PSD), a fost validat de Comisiile de buget din Camera Deputaţilor şi Senat pentru un post de vicepreşedinte la Curtea de Conturi. Numirea este strict politică într-o instituţie al cărei statut este apolitic, domnul Cosmin Nicula fiind lipsit de expertiză în acest domeniu. PSD a sfidat orice cutumă parlamentară şi a decis ca la Curtea de Conturi coaliţia majoritară să ocupe toate cele şase posturi. Absenţa oricărei candidaturi propuse de opoziţie demonstrează dorinţa PSD de a controla şi această instituţie. De fapt, modalitatea de alocare a acestor posturi la Curtea de Conturi reprezintă un cadou pentru liniştea unor baroni locali: Mazăre, Oprişan, Duicu.

Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe comune, partidele din arcul guvernamental au reuşit să se impună şi în Consiliul de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. S-a încălcat art.19 alin. 2 a din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTV, conform căruia, citez, „Grupurile parlamentare reunite din cele două Camere ale Parlamentului înaintează propuneri pentru cele opt locuri din consiliul de administraţie, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în legislativ.” În mod abuziv, PSD a sfidat şi o decizie a Curţii Constituţionale din 26 septembrie 2012 care face referire la modalitatea de alocare a acestor posturi. Votul dat de majoritatea parlamentară în şedinţa comună din 16 iunie 2014 a demonstrat încălcarea triunghiului independenţei decizionale dintre politica monetară a BNR, politica fiscal-bugetară a Guvernului României şi politica de audit-control a Curţii de Conturi.

Vacantarea unor posturi în instituţiile de stat subordonate Parlamentului României a devenit un nou prilej pentru întărirea controlului exercitat de PSD şi aliaţii săi. Instituţiile menţionate au, fiecare, o miză importantă: BNR are un rol important în plan financiar, Curtea de Conturi controlează cheltuirea banilor publici, iar SRR asigură mediatizarea într-un an electoral.

Pe zi ce trece, în ritm accelerat, PSD distruge echilibrul dintre mecanismele de funcţionare ale instituţiilor statului printr-un proces foarte bine pus la punct, un proces de pesedizare. Acesta este doar unul din principiile pe care se bazează Programul de guvernare al partidului-stat PSD condus de premierul Victor Ponta.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Negocierile Guvernului Ponta cu delegaţia FMI, cronica unui eşec”

O misiune a Fondului Monetar Internaţional a fost prezentă săptămâna trecută la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, începând cu data de 1 iulie 2014.

Reprezentanţii finanţatorilor internaţionali au purtat negocieri cu Guvernul, principalele ministere, patronate şi sindicate. FMI a analizat în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la buget. La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST). Consiliul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia de la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară coincide cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului 2014.

Negocierile cu delegaţia FMI s-au încheiat cu un eşec pentru guvernanţi. Guvernul Ponta a dat dovadă încă o dată de lipsă de responsabilitate şi competenţă deoarece în cadrul negocierilor cu FMI Guvernul nu a fost pregătit să convingă această instituţie că este în stare să gestioneze măsura fiscală mult promisă în campania electorală de la europarlamentare, şi anume reducerea CAS cu 5%. Mai ales, că în urmă cu câteva săptămâni, Guvernul Ponta se lăuda că, din punctul de vedere al necesităţii implementării reducerii CAS cu 5% şi al efectului asupra mediului de afaceri, există un consens cu instituţiile internaţionale, şi că subiectul privind modul în care va fi susţinută în execuţia bugetară această măsură este unul asupra căruia FMI îşi va exprima poziţia în cadrul negocierilor.

În urma discuţiilor cu delegaţia FMI, decizia Guvernului Ponta de a reduce CAS cu 5% se amână de la 1 iulie 2014 la 1 octombrie 2014, deşi ministrul de finanţe, Ioana Popescu, afirma că acest lucru este obiectivul numărul unu al Guvernului. Ulterior, acelaşi ministru a justificat decizia de amânare a aplicării acestei măsuri pentru a se evita ratarea ţintei de deficit bugetar convenită cu FMI. De cealaltă parte, motivul principal invocat de către delegaţia FMI de a nu fi de acord cu introducerea acestei măsuri îl constituie colectarea deficitară a veniturilor pe anul 2014. În luna mai a anului 2014, Guvernul Ponta a reuşit contraperformanţa, greu de egalat, de a încasa mai puţini bani după introducerea taxei pe stâlp şi a taxei de 7 eurocenţi, comparativ cu luna mai din anul 2013.

Ministrul de finanţe a omis cu bună ştiinţă să spună românilor faptul că, pentru a putea atinge ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI pe primul trimestru al anului 2014, Guvernul României a tăiat investiţii majore în valoare de 4,5 miliarde lei, punând în pericol sute de mii de locuri de muncă din sectorul privat. Una dintre principalele probleme cu care se confruntă populaţia ţării o reprezintă găsirea unui loc de muncă. Măsura de reducere a CAS este cerută mai ales de mediul de afaceri, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă.

Este evidentă lipsa de asumare a responsabilităţii premierului Ponta în luarea măsurii de reducere a CAS cu 5%. Tocmai de aceea, pentru a ieşi cumva din această situaţie, premierul a anunţat că va aproba reducerea CAS cu 5% printr-un proiect de lege pe care are intenţia să-l trimită cât mai repede spre adoptare Parlamentului, un proiect de lege cu un scop electoral, având în vedere faptul că se apropie campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. În Parlament acest proiect de lege va fi blocat, la cerere, bineînţeles, de majoritatea aflată la putere şi loială premierului. Astfel, Victor Ponta se va apăra atât în faţa electoratului, dând vina pe Parlament, cât şi în faţa FMI, căruia îi va explica că s-a străduit, dar a fost împiedicat de către Parlament să adopte această măsură.

Atunci când nu-şi asumă responsabilitatea, premierul Victor Ponta se ascunde în spatele Parlamentului. Tot la fel a procedat şi în cazul anulării datoriilor României către Rompetrol, al introducerii impozitului forfetar, al reducerii plăţilor în numerar. Dacă în urma aplicării măsurii de reducere a CAS cu 5% va fi afectată stabilitatea financiară a României, Victor Ponta va pasa Parlamentului responsabilitatea acestei decizii.

PDL a propus încă din anul 2013 printr-o iniţiativă legislativă înaintată Parlamentului, reducerea CAS cu 5%, concomitent cu majorarea impozitării de la 16% la 30% a veniturilor strânse la bugetul statului, prin depistarea şi reducerea evaziunii fiscale. Guvernul Ponta a ignorat această propunere, care dacă ar fi fost adoptată ar fi lovit în clientela de partid a PSD şi a aliaţilor săi, clientelă care astăzi profită din plin de sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate statului român.

Orice stat democratic este guvernat doar pe baza bugetului de stat şi al asigurărilor sociale aprobat de către Parlament. Eşecul negocierilor cu delegaţia FMI demonstrează încă o dată faptul că Guvernul Ponta este incapabil să gestioneze veniturile ţării, fiind obligat să ia măsuri pompieristice, care au dus la o lipsă totală de predictibilitate a politicii fiscale. Guvernul Ponta nu îşi poate acoperi incompetenţa şi lipsa de voinţă politică în a sprijini mediul de afaceri. Guvernul Ponta nu are capacitatea de a construi politici publice coerente, care să ţintească spre dezvoltarea economică pe termen lung. Politica fiscală a Guvernului Ponta este pregătită pe genunchi, cu ochii aţintiţi spre alegerile prezidenţiale. Amânarea diminuării CAS cu 5% de la 1 iulie 2014 la 1 octombrie 2014 este o fumigenă electorală cu efect întârziat.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Alianţa PSD-PNŢCD din judeţul Timiş – o alianţă „anormală”

Rezultatul sub aşteptări de la europarlamentare, suprapus peste mişcările tectonice din ultimele zile, pare să fi zăpăcit complet PSD şi pe preşedintele acestuia, Victor Ponta. PSD a fost constrâns de hotărârile judecătoreşti ale birourilor electorale judeţene să admită că USL a murit, slogan în contul căruia sperau să mai încaseze pensie de urmaş. Dau declaraţii contradictorii, ba veninoase, ba patetice, amână prudenţi anunţul oficial al candidaturii lui Ponta, scot din joben fumigene precum Dan Diaconescu, devenit brusc frecventabil în amintirea tunului de la Oltchim şi constituie alianţe conjuncturale disperate cu alte partide, ca de exemplu PNŢCD.

Liderul PSD le-a transmis baronilor săi că au o nouă sarcină de partid, şi anume contracararea opoziţiei formate din PDL şi PNL prin toate mijloacele posibile, atât la nivel central, cât şi, mai ales, la nivelul administraţiilor publice locale. Astfel, neoficial, între PSD şi PP-DD au avut loc negocieri pentru cooptarea lui Dan Diaconescu în alianţa PSD-UNPR-PC-UDMR. Decizia PSD este cel puţin ciudată, în contextul în care Victor Ponta şi Dan Diaconescu au candidat unul împotriva celuilalt în acelaşi colegiu din judeţul Gorj.

Derută mare în partea stângă a eşichierului politic din România ! Nici televiziunile de casă nu mai ştiu încotro s-o apuce. Atât de mare, încât în unele consilii locale să se constituie alianţe locale, care, raportate la doctrina politică a partidelor care le compun, pot fi numite anormale, cum este cazul noii alianţe politice din judeţul Timiş.

Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Timişoara, convocată vineri 6 iunie 2014, pentru schimbarea unuia dintre cei doi viceprimari ai oraşului, reprezentant al PNL, şi, implicit, crearea unei noi majorităţi, a eşuat.

Alianţa politică alcătuită din social-democraţi, ţărănişti şi PP-DD-işti a ratat, pentru un singur vot, alegerea unui nou viceprimar în Consiliul Local Timişoara. Din cei 27 de consilieri, doar 14 au fost prezenţi în sala de consiliu în momentul votului şi doar 13 au votat pentru schimbarea viceprimarului liberal, Dan Diaconu. Un singur vot a fost împotrivă, cel venit din partea consilierului care a trădat înţelegerea iniţială. Votul a fost secret, iar unul dintre susţinătorii noii alianţe politice din Timişoara, membru PP-DD, a părăsit sala înaintea votului. În aceste condiţii, viceprimarul liberal a rămas în funcţie. Consilierii PNL şi PDL au părăsit sala în momentul votului, nedorind să participe la acest troc politic, prin care s-a încercat schimbarea majorităţii politice din consiliu.

Din păcate, în aceeaşi zi s-a desfăşurat şi şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Timiş, în care noua alianţă creată, PSD-PNŢCD-PP-DD, a decis cu 20 de voturi pentru, din totalul celor 37 de consilieri, schimbarea vicepreşedintelui liberal din funcţie. În locul său a fost ales PP-DD-istul Florian Zanfir.

Prin constituirea noii majorităţi, s-a reuşit izolarea şi trecerea în opoziţie a consilierilor judeţeni democrat-liberali şi liberali, conform ordinelor date de la centru de către preşedintele PSD. Ţărăniştii şi-au îmbrăcat însă aspiraţia la ciolan în tot felul de principii. Dacă PSD a forţat puciul fără explicaţii penibile, consilierii PNŢCD s-au întrecut în ipocrizie, vorbind despre binele Timişoarei, despre proiectele administrative ale municipiului şi despre progres.

Alianţa politică locală „anormală” constituită la nivelul judeţului Timiş este una de natură conjuncturală, antidemocratică şi antidoctrinară. Prin poziţionarea lor alături de stânga, cei care se erijează în urmaşii lui Maniu şi Coposu au atins culmea penibilului. Principala lecţie de la care au lipsit, cu siguranţă este aceea a însuşirii şi a respectării doctrinei politice a partidului, sub sigla căruia timişorenii le-au acordat votul de încredere pentru a-i reprezenta în administraţia publică locală.

Doctrina democrat-creştină reprezintă concepţia privind organizarea, funcţionarea şi conducerea societăţii prin îmbinarea valorilor şi normelor religiei creştine cu principiile şi valorile democratice. Valorile fundamentale promovate de către doctrina democrat-creştină sunt libertatea, egalitatea, solidaritatea. Partidele democrat creştine s-au afirmat de-a lungul istoriei ca redutabile forţe de opoziţie, în democraţii avansate precum Italia, Franţa, Austria, dar şi în ţări latino-americane.

Prin atitudinea pe care au avut-o, în scopul formării unei noi majorităţi locale în judeţul Timiş, consilierii PNŢCD şi-au negociat principiile şi au vândut valorile lăsate moştenire de Corneliu Coposu.

Poziţionarea lor alături de un partid de stânga demonstrează că reprezentanţii PNŢCD au uitat că în acest oraş s-a adoptat punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara referitor la desconspirarea atrocităţilor săvârşite de regimul comunist. Cu siguranţă au uitat că în decembrie 1989 la Timişoara şi-au dat viaţa oameni care au luptat împotriva comunismului pentru înlăturarea unui regim de stânga, pentru libertate şi democraţie.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Gara de nord din Timişoara – fostă prioritate a fostului Guvern USL”

Mult discutatele proiecte ale Timişoarei sunt doar nişte vorbe-n vânt. Fostul Guvern USL n-a alocat niciun ban pentru punerea în practică a acestora, în ciuda promisiunilor trâmbiţate în gura mare. Surprinzător este faptul că acest lucru este afirmat de către primarul Nicolae Robu, la a doua zi după pronunţarea „divorţului” dintre PNL şi PSD.

Primarul Nicolae Robu a însoţit Poliţia Locală într-o acţiune care s-a dorit un semnal de alarmă pentru modul în care se desfăşoară comerţul şi cum arată cea mai mare gară din Timişoara. În periplul său, şeful Poliţiei Locale a fost însoţit de către şefii serviciilor de la protecţia mediului, disciplină în construcţii şi inspecţie comercială care au făcut constatări, urmând a aplica somaţii, iar mai apoi, dacă nu se intră în legalitate, vor da şi amenzi.

Este de neconceput ca municipiul Timişoara, oraş candidat la titlul de capitală culturală europeană să aibă o astfel de gară. Gara timişoreană seamănă mai degrabă cu o gară dintr-o ţară africană. Urâtă, învechită, degradată, murdară, plină de vagabonzi, este locul unde îţi doreşti să petreci cât mai puţin timp.

La începutul anului 2013 reprezentanţii Primăriei Timişoara şi cei ai Consiliului Judeţean Timiş au organizat o serie de întrevederi cu parlamentarii locali pentru a le prezenta priorităţile oraşului şi ale judeţului. Parlamentarii de Timiş au primit o listă cu 15 priorităţi, însă din păcate până în prezent niciuna nu s-a concretizat până acum. Toate cele 15 proiecte necesitau finanţare de la bugetul de stat. Pe lista proiectelor prioritare se afla şi reabilitarea gării din Timişoara care se află într-o stare jalnică pe care cu stupoare abia acum a descoperit-o şi domnul primar Nicolae Robu. Între timp, fără nici o explicaţie s-a renunţat la aceste întâlniri.

Gara de nord din municipiul Timişoara reprezintă atât o prioritate strategică pentru municipiu, cât şi o prioritate în domeniul infrastructurii şi serviciilor de transport.

Din cauza tergiversărilor între factorii de decizie din fostul guvern USL s-a pierdut finanţarea de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru renovarea gării de nord din Timişoara. În luna martie 2013 BERD îşi dăduse acceptul de reluare a lucrărilor. În instanţă, la Curtea de Arbitraj de la Paris, se mai judeca un singur proces, pe pretenţii. Adică firma de construcţii care se apucase în urmă cu câţiva ani buni de reabilitare cerea despăgubiri. Despăgubiri cere şi CFR, dar asta nu împiedică nicicum reluarea lucrărilor, cu altă firmă. Practic, trebuia făcut un alt proiect şi reluată licitaţia. Reavoinţă, nepăsare sau incompetenţă ? Toate trei la un loc.

Locuitorii municipiului Timişoara au avut răbdare şi le-au acordat autorităţilor un răgaz de timp rezonabil în care, cu o majoritate parlamentară de 70%, fostul guvern USL putea face foarte multe pentru comunităţile locale, pentru modernizarea statului român. Cu toate acestea, după doi ani de guvernare USL-istă nici una dintre promisiunile mincinoase nu şi-a găsit transpunere în practică. Avem de-a face cu un management defectuos al guvernării privind alocările bugetare pentru investiţii, un mod netransparent în folosirea banilor publici, care au fost îndreptaţi cu prisosinţă către baronii locali şi clientela de partid.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

„Timişoara rămâne fără spital regional”

Ministrul sănătăţii, domnul Eugen Nicolăescu, a evitat în repetate rânduri să răspundă concret în privinţa momentului demarării construcţiei Institutului Regional de Oncologie din Timişoara, investiţie promisă de ani buni. După asigurările potrivit cărora realizarea Institutului Regional de Oncologie reprezintă un proiect prioritar al Ministerului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu afirmă ce se ştia deja că Ministerul Sănătăţii a alocat Direcţiei de Sănătate Publică Timiş suma de 850.000 de lei pentru realizarea documentaţiei tehnico-economice.

Ministerul Sănătăţii a găsit anul trecut resursele necesare pentru o astfel de investiţie la Iaşi, arătând că Institutul Oncologic de acolo este prioritatea zero şi precizând că pentru finalizarea şi punerea lui în funcţiune a prevăzut 17,9 milioane de lei. Faptul că Ministerul Sănătăţii a considerat Iaşiul ca prioritate este ciudat, din perspectiva numărului de bolnavi de cancer aflaţi în evidenţe. Conform Ministerului Sănătăţii, dacă la Iaşi sunt în evidenţe 9.537 de bolnavi de cancer, în Timiş, în momentul de faţă, sunt înregistraţi 15.873 de bolnavi de cancer.

Reamintesc domnului ministru Eugen Nicolăescu şi Ministerului Sănătăţii faptul că judeţul Timişul este pe locul doi în Regiunea Vest ca mortalitate cauzată de cancer. Realizarea unui Institut de Oncologie ar fi fost mai mult decât necesară în Timiş, unde apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în judeţul Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faţă de 24 în Caraş-Severin, 23 în Arad şi 17 în Hunedoara. Aceste argumente nu par să conteze.

În bugetul său, Ministerul Sănătăţii, a afirmat că: „pe lângă Centrele regionale Cluj Napoca, Bucureşti şi, în perspectiva anului 2013, Iaşi, în priorităţile investiţionale se regăseşte şi realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara. În perspectiva anilor 2013 – 2016, pentru acest obiectiv nou de investiţii, după aprobarea acestuia potrivit competenţelor de aprobare, va fi necesară asigurarea fondurilor pentru derularea şi finalizarea acestuia.”

Mai departe, Ministerul Sănătăţii menţionează că documentaţia tehnico-economică aferentă obiectivului de investiţii Institutul Regional de Oncologie Timişoara se aprobă de către Guvern, având o valoare mai mare de 30 de milioane de lei şi că „la această dată, documentaţia tehnico-economică aferentă acestui obiectiv de investiţii se află în faza de obţinere a avizului Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe”. După aceea, se va promova, nu se ştie când, un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea aceloraşi indicatori tehnico-economici. Lucrurile rămân, însă, tot în aer. Ministerul Sănătăţii susţine că „se va putea cuprinde în programele de investiţii anuale ale Ministerului Sănătăţii obiectivul de investiţii Institutul Regional de Oncologie Timişoara, dar numai în condiţiile în care finanţarea poate fi asigurată integral, în limitele de cheltuieli stabilite sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare”.

Conform unei declaraţii publice susţinute săptămâna trecută, Guvernul Ponta a afirmat că a împărţit pe domenii fondurile structurale şi de coeziune pe care România le va primi în exerciţiul financiar 2014-2020 al UE. Într-o şedinţă a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020, premierul Victor Ponta a dat primele detalii legate de proiectele spre care vor merge, în principiu, 22 miliarde de euro din fondurile structurale ale exerciţiului financiar 2014-2020. Proiectul documentului va fi trimis la Bruxelles, pentru aprobare, urmând ca împărţirea finală a banilor să fie stabilită prin Acordul de Parteneriat pentru atragerea fondurilor europene în 2014-2020.

Cei mai mulţi bani vor merge către infrastructura de transport şi mediu, care vor primi aproximativ nouă miliarde de euro. Pentru sănătate ar urma să fie alocată o sumă de 500 de milioane de euro, inclusiv pentru construcţia a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova. Timişoara a fost lăsată din nou pe dinafară. Nu e de mirare, având în vedere faptul că, în ultimii ani, judeţul Timişul a fost cvasiabsent din lista de investiţii finanţate de Guvernul USL. În concluzie, a devenit o certitudine faptul că demararea propriu-zisă a acestei investiţii nu va fi realizată în viitorul apropiat.

Sănătatea ar trebui să fie prioritatea numărul unu a politicilor publice, inclusiv a celor de protecţie socială, cu atât mai mult cu cât unul din partidele care formează alianţa USL aflată la guvernare, este un partid care se proclamă de orientare social-democrată.

Din păcate pentru Timişoara, construcţia unui spital regional a fost doar o promisiune din lungul şir de promisiuni deşarte ale Guvernului USL condus de Victor Ponta. Un guvern care a demonstrat cu prisosinţă faptul că nu cunoaşte un citat celebru: „Societăţile nu se guvernează bine decât dacă se suprapun două forţe: puterea şi inteligenţa” – Nicolae Titulescu.

Samartinean e nr. 1

Cea mai buna activitate parlamentara

http://www.youtube.com/watch?v=MlrgJ1SGBJE

Potrivit DNA, în sarcina deputatului Cornel Sămărtinean, director al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timișoara (A.I.T.) la data comiterii faptelor, este cercetat pentru infracțiunile concurente de abuz în serviciu în formă continuată (două acte materiale) şi conflict de interese.Prin activitățile infracționale derulate de către acești funcționari, cu concursul direct al persoanelor ce controlau în fapt societatea comercială ce a fost declarată abuziv ca și câștigătoare a licitației trucate, s-a produs Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timișoara un prejudiciu în cuantum de 239.570,3 lei.

Cit de ordinar si de nesimtit trebuie sa fi ca sa falsifici un contract si sa crezi ca nimeni nu isi va da seama?…………cit de prost trebuie sa fi?…..cit de analfabet si ignorant?…………….cum? …cind ne zimbea din limuzina lui ,arogant,ne considera pe toti niste idioti !

Regulile de aur la Gherla

Regula numărul unu: să nu fii sifon. „Să nu te toarne la gardă când faci o combinaţie. Combinaţia poate fi o tranzacţie, cumperi un tricou sau alte bunuri care în penitenciar au altă valoare”, spune Damşa.

Regula numărul doi: să nu fii bulangiu. „Bulangiu vine de la homosexualitatea care există în acest mediu. De păduchi am scăpat, dar de homosexuali, nu. În camera unde sunt şef nu tolerez aşa ceva, dar în fiecare celulă există câte un homosexual”.

Regula numărul trei: să nu fii măgar. „Ca să fii măgar înseamnă că profiţi de muşchii tăi şi să îi iei la un alt deţinut din lucruri”.
Codul supravieţuirii îl înveţi treptat, în luni sau chiar ani de experienţă. Dar cel mai greu, spun toţi deţinuţii, e până la urmă altceva: să umpli golul imens al secundelor, zilelor şi nopţilor în care stai suspendat deasupra vieţii tale şi o vezi irosindu-se. Pedeapsa e să nu faci nimic, să ştii că te trezeşti fără niciun scop. Împătureşti lenjeria, înfoi perna, te cocoţi în vârful patului şi aştepţi să vină noaptea.

„Timişoara rămâne fără spital regional”

Ministrul sănătăţii, domnul Eugen Nicolăescu, a evitat în repetate rânduri să răspundă concret în privinţa momentului demarării construcţiei Institutului Regional de Oncologie din Timişoara, investiţie promisă de ani buni. După asigurările potrivit cărora realizarea Institutului Regional de Oncologie reprezintă un proiect prioritar al Ministerului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu afirmă ce se ştia deja că Ministerul Sănătăţii a alocat Direcţiei de Sănătate Publică Timiş suma de 850.000 de lei pentru realizarea documentaţiei tehnico-economice.

Ministerul Sănătăţii a găsit anul trecut resursele necesare pentru o astfel de investiţie la Iaşi, arătând că Institutul Oncologic de acolo este prioritatea zero şi precizând că pentru finalizarea şi punerea lui în funcţiune a prevăzut 17,9 milioane de lei. Faptul că Ministerul Sănătăţii a considerat Iaşiul ca prioritate este ciudat, din perspectiva numărului de bolnavi de cancer aflaţi în evidenţe. Conform Ministerului Sănătăţii, dacă la Iaşi sunt în evidenţe 9.537 de bolnavi de cancer, în Timiş, în momentul de faţă, sunt înregistraţi 15.873 de bolnavi de cancer.

Reamintesc domnului ministru Eugen Nicolăescu şi Ministerului Sănătăţii faptul că judeţul Timişul este pe locul doi în Regiunea Vest ca mortalitate cauzată de cancer. Realizarea unui Institut de Oncologie ar fi fost mai mult decât necesară în Timiş, unde apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot în judeţul Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faţă de 24 în Caraş-Severin, 23 în Arad şi 17 în Hunedoara. Aceste argumente nu par să conteze.

În bugetul său, Ministerul Sănătăţii, a afirmat că: „pe lângă Centrele regionale Cluj Napoca, Bucureşti şi, în perspectiva anului 2013, Iaşi, în priorităţile investiţionale se regăseşte şi realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara. În perspectiva anilor 2013 – 2016, pentru acest obiectiv nou de investiţii, după aprobarea acestuia potrivit competenţelor de aprobare, va fi necesară asigurarea fondurilor pentru derularea şi finalizarea acestuia.”

Mai departe, Ministerul Sănătăţii menţionează că documentaţia tehnico-economică aferentă obiectivului de investiţii Institutul Regional de Oncologie Timişoara se aprobă de către Guvern, având o valoare mai mare de 30 de milioane de lei şi că „la această dată, documentaţia tehnico-economică aferentă acestui obiectiv de investiţii se află în faza de obţinere a avizului Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe”. După aceea, se va promova, nu se ştie când, un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea aceloraşi indicatori tehnico-economici. Lucrurile rămân, însă, tot în aer. Ministerul Sănătăţii susţine că „se va putea cuprinde în programele de investiţii anuale ale Ministerului Sănătăţii obiectivul de investiţii Institutul Regional de Oncologie Timişoara, dar numai în condiţiile în care finanţarea poate fi asigurată integral, în limitele de cheltuieli stabilite sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare”.

Conform unei declaraţii publice susţinute săptămâna trecută, Guvernul Ponta a afirmat că a împărţit pe domenii fondurile structurale şi de coeziune pe care România le va primi în exerciţiul financiar 2014-2020 al UE. Într-o şedinţă a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat 2014-2020, premierul Victor Ponta a dat primele detalii legate de proiectele spre care vor merge, în principiu, 22 miliarde de euro din fondurile structurale ale exerciţiului financiar 2014-2020. Proiectul documentului va fi trimis la Bruxelles, pentru aprobare, urmând ca împărţirea finală a banilor să fie stabilită prin Acordul de Parteneriat pentru atragerea fondurilor europene în 2014-2020.

Cei mai mulţi bani vor merge către infrastructura de transport şi mediu, care vor primi aproximativ nouă miliarde de euro. Pentru sănătate ar urma să fie alocată o sumă de 500 de milioane de euro, inclusiv pentru construcţia a trei spitale regionale, la Iaşi, Cluj şi Craiova. Timişoara a fost lăsată din nou pe dinafară. Nu e de mirare, având în vedere faptul că, în ultimii ani, judeţul Timişul a fost cvasiabsent din lista de investiţii finanţate de Guvernul USL. În concluzie, a devenit o certitudine faptul că demararea propriu-zisă a acestei investiţii nu va fi realizată în viitorul apropiat.

Sănătatea ar trebui să fie prioritatea numărul unu a politicilor publice, inclusiv a celor de protecţie socială, cu atât mai mult cu cât unul din partidele care formează alianţa USL aflată la guvernare, este un partid care se proclamă de orientare social-democrată.

Din păcate pentru Timişoara, construcţia unui spital regional a fost doar o promisiune din lungul şir de promisiuni deşarte ale Guvernului USL condus de Victor Ponta. Un guvern care a demonstrat cu prisosinţă faptul că nu cunoaşte un citat celebru: „Societăţile nu se guvernează bine decât dacă se suprapun două forţe: puterea şi inteligenţa” – Nicolae Titulescu.

Raport de activitate parlamentară al deputatului PDL Cornel Sămărtinean

In calitatea mea de deputat ales în circumscripția electoralã nr. 37 Timiș, colegiul uninominal nr.1 și membru al partidului PDL, aflat în opoziþie am desfãșurat o activitate cu interes major în slujba cetãțenilor din Colegiul 1 Timisoara ,pe care îl reprezint care mi-au încredințat acest mandat.

Conform articolului 165 alin (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor fiecare deputat are dreptul și poate formula întrebări scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns scris şi oral.

În acest sens mi-am exercitat acest drept legal și am susținut declarații politice, am adresat interpelãri și întrebãri miniștrilor din cabinetul condus premierul Victor Ponta, asupra problemelor locale și nu numai, cu care se confruntã cetãțenii municipiului Timișoara, documente care sunt publice pe site-ul Camerei Deputaþilor. În perioada 1 februarie -1 iulie 2014 am depus 7 interpelãri și întrebari și 12 declarații politice pe teme locale, dintre care:

-Situația Gãrii de Nord din Timișoara,

-Infintarea unui Spitalului Regional in Timișoara,

-Probleme legate de pãstrarea și conservarea istoriei și culturii orașului.

Am susținut declarații politice și pe teme de interes național, legate de dezastrul economic și social urmare a guvernãrii PSD.

Din cele 7 interpelări și întrebări am primit răspuns la 4 din ele, la 3 mai aștept și acum, cu toate că ne aflăm la sfîrșitul lunii iulie și sesiunea parlamentară s-a încheiat de mult. Amintesc în acest sens, interpelarea adresata Ministrului Sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu din data de 8.04.2014 referitoare la situația Institutului Regional de Oncologie din Timișoara. Menţionez faptul că întrebările şi interpelările sunt datate, pot fi consultate public, iar termenul limită până la care deputatul primește un răspuns este de 30 zile calendaristice.

Tot fără răspuns a rămas și interpelarea adresata domnului ministru Eugen Teodorovici din data de 23. 06.2014, referitoare la managementul defectuos al absorbţiei fondurilor europene în actualul exerciţiu bugetar,cât și cea adresată domnului ministru Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, datată 24.06.2014, referitoare la dubla facturare a contravalorii certificatelor verzi către consumatorii casnici de energie electrică din România.

Tot în perioada 1 februarie – 1 iulie 2014 am susținut în plenul Camerei Deputaților amendamentele la bugetul de stat pe anul 2014 pentru județul Timiș pe care îl reprezint, dar din pãcate toate amendamentele au fost respinse, atât în comisiile de specialitate, cât ºi în plen, majoritatea parlamentarã considerând neimportante amendamentele prezentate, deºi Timiºoara contribuie dupã Bucureºti, cu cei mai mulþi bani la bugetul statului.

În cadrul activitãții mele paralmentare menționez depunerea a 20 de proiecte legislative alãturi de colegii deputați din Grupul parlamentar al PDL, precum și semnarea a 5 moțiuni simple, alãturi de colegii mei deputați.

Referitor la activitatea din cadrul circumscripțiilor electorale, desfășurată de deputați, în perioada 1 februarie- 1 iulie 2014 în cadrul programului de audiențe de la cabinetul parlamentar din str. Mărășești nr. 9 din colegiul uninominal nr. 1, problemele prezentate de către cetățeni au fost din diverse domenii, dintre acestea menționez următoarele : propuneri de modificare la art. 112 referitoare la Legea Administratiei Publice Locale, creșterea șomajului și lipsa locurilor de muncă în municipiul Timișoara în rândul tinerilor și nu numai, dificultăți în obținerea unei locuințe, propunere de construcție a unei parcări ecologice, reglementarea gestionării defectuoase a furnizării energiei termice pe plan local.

Asa cum am mai declarat nu vreau să fiu un deputat anonim, și de aceea toată activitatea mea de deputat a fost, este și va fi concentrată către problemele și nevoile cu care se confruntă cetățenii municipiului Timișoara. Ei sunt cei care m-au mandatat ca parlamentar de Timiș. Ei sunt cei pe care îi reprezint în Parlamentul României.

Deputat PDL Cornel Sămărtinean: „Nu vreau să fiu un parlamentar anonim”

La început de vacanţă parlamentară, un deputat PDL din Timiş vine cu un raport de activitate pe anul acesta în faţa celor care i-au încredinţat mandatul. “Ei sunt cei care m-au mandatat ca parlamentar de Timiș. Ei sunt cei pe care îi reprezint în Parlamentul României”.

Deputatul PDL Cornel Sămărtinean spune că, în perioada 1 februarie – 1 iulie, a susținut 12 declarații politice în Parlament şi a adresat şapte interpelări miniştrilor Cabinetului Ponta, în privinţa unor probleme locale, dar şi pe teme de interes național, legate de dezastrul economic și social urmare a guvernării PSD. Printre problemele locale abordate se află situaţia Gării de Nord din Timișoara, trenarea înfiinţării unui spital regional în Timișoara şi aspecte ce ţin de păstrarea și conservarea istoriei și culturii orașului. “Din cele şapte interpelări și întrebări am primit răspuns la patru din ele, la trei mai aștept și acum, cu toate că ne aflăm la sfîrșitul lunii iulie și sesiunea parlamentară s-a încheiat de mult. Asta deşi termenul limită până la care deputatul primește un răspuns este de 30 zile calendaristice”, spune Cornel Sămărtinean.
Acesta aminteşte în context de interpelarea adresată ministrului Sănătății, Nicolae Bănicioiu, din 8 aprilie, referitoare la situația Institutului Regional de Oncologie din Timișoara. Tot fără răspuns a rămas și interpelarea adresată ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, din 23 iunie, referitoare la managementul defectuos al absorbţiei fondurilor europene în actualul exerciţiu bugetar. La fel, interpelarea adresată ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, datată 24 iunie, referitoare la dubla facturare a contravalorii certificatelor verzi către consumatorii casnici de energie electrică din România.
Tot în perioada 1 februarie – 1 iulie, mai spune deputatul PDL, a susținut în plenul Camerei Deputaților amendamentele la bugetul de stat pe anul 2014 pentru județul Timiș. „Din păcate, toate amendamentele au fost respinse, atât în comisiile de specialitate, cât şi în plen, majoritatea parlamentară considerând neimportante amendamentele prezentate, deşi Timişoara contribuie după Bucureşti, cu cei mai mulţi bani la bugetul statului”, spune Cornel Sămărtinean.
În cadrul activității sale parlamentare pe cele şase luni sunt menționate depunerea a 20 de proiecte legislative, precum și semnarea a cinci moțiuni simple, alături de deputați din Grupul parlamentar al PDL.
Referitor la activitatea din cadrul circumscripțiilor electorale, în cadrul programului de audiențe, mai spune Cornel Sămărtinean, parlamentar în Colegiul uninominal nr. 1 Timişoara, problemele prezentate de către cetățeni au fost din diverse domenii: de la propuneri de a Legii administratiei publice locale, la creșterea șomajului și lipsa locurilor de muncă în Timișoara, dificultăți în obținerea unei locuințe, propunere de construcție a unei parcări ecologice ori reglementarea gestionării defectuoase a furnizării energiei termice pe plan local.
„Aşa cum am mai declarat, nu vreau să fiu un deputat anonim, și de aceea toată activitatea mea de deputat a fost, este și va fi concentrată către problemele și nevoile cu care se confruntă cetățenii Timișoarei. Ei sunt cei care m-au mandatat ca parlamentar de Timiș. Ei sunt cei pe care îi reprezint în Parlamentul României”, mai spune deputatul democrat-liberal Cornel Sămărtinean.

Felicitari pentru activitatea dvs domnule Deputat Samartinean. Activitate care ar trebui luata ca model de toti cei 14 Deputati ai Judetului Timis. Toata activitatea nu duce decat la rezolvarea problemelor cetatenilor Timisoarei. Succes si tot inainte!