Cinci vieți curmate, mii de copaci smulși din rădăcini, sute de clădiri afectate. Se întâmpla pe 17 septembrie 2017, în timpul celei mai violente furtuni înregistrate în multă vreme în Timiș. Am încercat să aflăm de la PMT cât ne-a costat exact vijelia, însă specialiștii de pe CD Loga n-au avut timp, două luni și jumătate, să calculeze.
Era o duminică frumoasă de toamnă, cu soare și vreme numai bună de stat la terasă. Pe 17 septembrie 2017 însă, viața unor timișeni s-a schimbat pentru totdeauna. O furtună extrem de violentă iscată din senin a măturat Timișul, cu rafale de vânt de peste 100 km/h în anumite momente. A durat puțin, ca timp, dar efectele se simt și astăzi, la un an distanță. În Timișoara au murit atunci o femeie lovită de un copac la grădina zoologică și un tânăr de 24 de ani peste mașina căruia s-a prăbușit poarta de intrarea în oraș, de pe Calea Lugojului. Alți trei oameni, membri ai aceleiași familii, și-au pierdut viața în parcul din Buziaș. În Timișoara, la două zile după furtună, autoritățile inventariau unu mai puțin de 3.500 de copaci smulși din rădăcini, cu pagube doar în parcuri de peste 3,5 milioane de lei. În județ au fost afectate, de asemenea, sute de case, școli și alte obiective. Au rămas fără curent electric, zile la rând, mii de oameni.
Pe 21 septembrie 2017, guvernul aloca Timișului 2,24 milioane lei, pentru reparația școlilor din Timișoara și a două spitale, iar pe 6 decembrie 2017, executivul repartiza încă peste trei milioane de lei pentru achitarea cheltuielilor urgente necesare pentru reparații și reabilitare de grădinițe, școli, muzee, unități medicale. Beneficiarii erau Consiliul Județean Timiș și autoritățile publice locale din 29 de comune și orașe din județ. În total, ceva mai mult de 5 milioane de lei au venit în Timiș din fondul de intevenție aflat la dispoziția guvernului.
Primarul Timișoarei susține, de luni bune, că municipalitatea a alocat, din propriii bani, în jur de 20 de milioane de lei pentru reparațiile post-furtună. Această cheltuială, conform lui Nicolae Robu, este unul din principalele motive pentru care PMT a avut probleme financiare în acest an, coroborat cu reducerea cotei impozitului pe venit. deBanat.ro a solicitat, pe 6 iulie, de la Primăria Timișoara, informații despre sumele cheltuite pentru remedierea efectelor furtunii, locurile în care a fost nevoie de intervenții, suma primită de la bugetul de stat pentru aceste reparații, precum și care a fost suma solicitată de PMT de la guvern, după evaluarea pagubelor. Două luni și jumătate mai târziu, reprezentanții municipalității nu au catadicsit încă să răspundă acestei solicitări, deși termenul stabilit prin Legea 544/2001, a liberului acces la informațiile publice, este de 30 de zile. Ce nu s-a reparat cu siguranță este scena din Parcul Rozelor, pentru care angajații din PMT nu au întocmit nici măcar documentația necesară. Din acest motiv, Festivalul de Operă și Operetă, eveniment care a ajuns la ediția cu numărul 14, nu s-a putut ține la Teatrul de Vară.
Revenind la furtuna din 17 septembrie 2017 și la poarta de pe Calea Lugojului, a fost deschis un dosar penal în care sunt opt suspecți. Există indicii că reabilitarea respectivei structuri, care a costat 50.000 de euro bani publici, s-ar fi făcut cu încălcarea legii. Cert este că, între timp, și de pe poarta din Calea Aradului, care a trecut printr-un proces similar de „estetizare”, așa cum a fost el numit de primarul Nicolae Robu, au fost date jos panourile montate în timpul modernizării, pentru că prezentau pericol. PMT a fost și amendată, în total, cu 70.000 de lei pentru respectiva lucrare, care a scos din bugetul local tot 50.000 de euro.
Comentarii prin facebook