În luna ianuarie a acestui an a fost elaborat de către autorităţile române un raport asupra implementării în România a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, raport care a fost trimis către Comisia Europeană şi care prezintă stadiul, dar şi problematica apărută pe acest parcurs al implementării programelor operaţionale şi a proiectelor efective.
Gradul de absorbţie a ajuns în martie 2010 la 8,22% în raport cu alocarea pentru perioada 2007-2010. O cauză importantă a ratei mici de accesare a fondurilor comunitare ţine de faptul că persoanele care sunt implicate în acest proces de accesare a fondurilor europene nu cunosc sau nu sunt interesate de posibilităţile de finanţare oferite de UE. E drept şi fapul că în acest an se constată un ritm ceva mai alert în absorbţia fondurilor europene, pe anumite paliere, mai ales pe infrastructură urbană sau de transport..
Printr-o serie de articole, ne propunem să încercăm să contribuim la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare tocmai prin informarea celor interesaţi, atât asupra posibilităţilor de finanţare prin fonduri structurale şi de Coeziune, cât asupra mecanismului de accesare.
Devenind membră a Uniunii Europene, România poate accesa fonduri structurale şi de coeziune. Aceste fonduri sunt instituite în cadrul politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene care are scopul de a promova „coeziunea economică şi socială”. Aceasta acoperă un număr mare de obiective ale UE: creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea durabilă, scăderea ratei şomajului, convergenţa socială şi se bazează pe alocarea ajutorului financiar zonelor care au nevoie să se dezvolte pentru a realiza o convergenţă.
Toate aceste fonduri, care reprezintă contribuţiile financiare ale ţărilor membre, proporţional cu nivelul de dezvoltare al acestora, sunt redistribuite către acele state sau regiuni ale UE care sunt rămase în urmă ca nivel de dezvoltare economică şi socială.
În România, finanţarea în cadrul acestor fonduri structurale se face prin intermediul programelor operaţionale.
Cele mai importante fonduri de finanţare, la nivel european, sunt:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) care sprijină crearea de infrastructuri, investiţiile destinate ocupării forţei de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi asistenţă întreprinderilor mici.
Programe prin FEDR în România: Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional de Transport (POT), Programul Operaţional pentru Mediu, Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică
2. Fondul Social European (FSE) reprezintă instrumentul principal al politicii sociale a UE. Urmăreşte prevenirea şi combaterea şomajului prin promovarea de măsuri care să faciliteze accesul la piaţa muncii, să asigure egalitatea şanselor, calificarea profesională şi crearea de locuri de muncă.
Programe prin FSE în România: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA)
3. FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală. Modul în care aceste fonduri vor finanţa concret investiţiile este dat de către Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)
4. Fondul European pentru Pescuit (FEP), care are ca principale domenii de intervenţie: susţinerea eforturilor de adaptare din domeniul pescuitului, modernizarea flotei, dezvoltarea acvaculturii, protejarea zonelor marine, acordarea de facilităţi pentru porturile de pescuit (cherhanale), procesarea şi comercializarea produselor pescuitului, promovarea produselor piscicole.
Programe prin FEP în România: Programul Operaţional pentru Pescuit
5. Fondul de Coeziune finanţează proiectele din domeniul protecţiei mediului şi al reţelelor transeuropene, asociate infrastructurilor de transport
6. Iniţiativele Comunitare (IC) care sunt forme de asistenţă financiară propuse de Comisie Statelor Membre în vederea rezolvării problemelor sociale şi economice specifice care afectează întreaga Uniune Europeană şi care completează intervenţia Fondurilor Structurale. Programe prin IC: Interreg III, pentru cooperare trans-frontalieră, trans-naţională şi inter-regională; Leader +, pentru dezvoltarea rurală prin sprijinirea iniţiativelor grupurilor locale de acţiune; Equal, pentru cooperarea transnaţională pentru combaterea discriminării şi a inegalităţii în accesul la piaţa forţei de muncă; Urban II, pentru regenerarea economică şi socială a oraselor şi zonelor urbane în criză
În cadrul Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”, România a elaborat opt programe operaţionale, grupate pe următoarele componente:
– Cooperare transfrontalieră: PO România-Ungaria, PO România-Bulgaria, PO România-Serbia, PO România-Ucraina-Moldova, PO România-Ungaria-Slovacia-Serbia, PO Bazinul Mării Negre. Aceste programe se concentrează pe acţiuni ca: dezvoltarea infrastructurii fizice; consolidarea relaţiilor economice între regiunile vecine (cooperare în domeniul IMM, turism, integrarea pieţelor locale); crearea de legături sociale şi culturale între comunităţile de frontieră (utilizare comună a infrastructurii de sănătate, culturale, educaţionale); găsirea de soluţii comune împotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor, a alunecărilor de teren, etc.)
– Cooperare transnaţională: PO Spaţiul Sud-Est-European. Acest program se concentrează pe acţiuni ca: asigurarea cooperării integrate în sectorul de management al apei (administrarea bazinului Dunării, a resurselor maritime); dezvoltarea reţelelor de IMM, activităţi de prevenire a riscurilor naturale
– Cooperare interregională: PO Inter-Regional. Acest program se concentrează pe acţiuni ca: schimb de informaţii şi bune practici privind dezvoltarea urbană; modernizarea serviciilor publice, realizarea de studii referitoare la domenii de interes comun.
În articolele următoare, vom detalia fiecare program operaţional în parte, astfel încât toţi cei interesaţi în accesarea fondurilor europene să aibă o imagine clară asupra modului de funcţionare a acestora.
Comentarii prin facebook