Fostul primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu a refuzat până acum să facă vreun comentariu pe marginea dosarului deschis de DNA privind finanțarea de către CL a clubului Poli Timișoara în perioada lui Marian Iancu. Ciuhandu este urmărit penal în acest dosar alături de secretarul Ioan Cojocari, dar și alți funcționari mai mult sau mai puțin importanți din primărie. Printr-un comunicat, Ciuhandu s-a decis în fine să rupă tăcerea și să prezinte și varianta sa. El a anunțat că a făcut cerere de recuzare a procurorului de caz. Vă prezentăm integral acest comunicat.
Încă din momentul în care am fost chemat pentru prima oară la DNA în cazul anchetei privind finanţarea echipei de fotbal Politehnica Timişoara am refuzat să fac declaraţii publice, pentru a lăsa ancheta să îşi urmeze cursul firesc. Date fiind, însă, solicitările din partea mass-media pentru un punct de vedere din partea subsemnatului precum şi modul în care se desfăşoară această anchetă, ţin să precizez următoarele:
Pe data de 14 septembrie 2015, DNA anunţa într-un comunicat că procurorii din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Timişoara – au dispus efectuarea urmării penale, printre alţii, faţă de subsemnatul, fost primar al Timişoarei, în calitate de suspect în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.
Acest aşa-zis abuz se referă la contractul de asociere dintre Municipiul Timişoara şi SC Politehnica 1921 Timişoara Invest SA, încheiat în 18 aprilie 2008, în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 127/20.03.2008 şi derulat în perioada aprilie 2008 – martie 2011. Obiectul contractului de asociere era dezvoltarea fotbalului de performanţă în Timişoara, prin susţinerea echipei de fotbal Politehnica Timişoara printr-o contribuţie anuală de 9.000.000 lei de la bugetul local, pe durata a trei ani. În contrapartidă, Politehnica Timişoara se obliga la obţinerea de performanţe sportive în campionatul intern şi calificarea în cupele europene, promovarea de tneri jucători din Timişoara, rămânerea echipei de fotbal în Timişoara, gratuităţi la meciuri pentru copii, revoluţionari, veterani şi persoane cu dizabilităţi ş.a.m.d.. Sumele alocate de Consiliul Local serveau acoperirii în parte a cheltuielilor necesare pregătirii sportive a echipei şi a centrului de juniori, aşa cum sunt ele precizate în HG 1447/2007.
Discuţiile privind asocierea dintre Municipiul Timişoara şi SC Politehnica 1921 Timişoara Invest SA au început în octombrie 2007 din iniţiativa Consiliului Local, care a desemnat cinci consilieri locali, câte unul din partea fiecărui partid reprezentat în CLT, pentru a forma împreună cu secretarul Consiliului Local şi cu doi funcţionari din primărie o echipă de negociere. După şase luni de discuţii, la care nu am luat parte, această echipă a finalizat dialogul cu SC Politehnica 1921 Timişoara Invest SA, înţelegerea rezultată fiind reprodusă ad-literam în HCL 127/2008 şi votată (inclusiv contractul de asociere, anexă la hotărâre) cu o majoritate de două treimi din CLT.
Personal, nu am avut iniţiativa asocierii, nu am participat la nici un fel de discuţii şi negocieri şi nici la vot; am iscălit contractul de asociere după o lună (contractul 1642/18.04.2008) împreună cu colegii mandataţi să facă acest lucru prin HCL 127/2008, hotărâre care (împreună cu contractul de asociere în anexă) a fost vizată juridic de secretarul Consiliului Local şi a fost înaintată Prefecturii Timiş fără a fi atacată de Prefect sau de alţii în contencios administrativ, de unde rezultă că atât hotărârea cât şi contractul sunt legale şi valabile chiar şi în prezent, ele nefiind desfiinţate de nici o instanţă judecătorească. Actele au intrat, astfel, în circuitul civil, ele producând efecte juridice.
Prin Hotărârea de Consiliu Local, a fost aprobată constituirea Comisiei de evaluare şi analiză a performanţelor sportive obţinute de echipele asociate cu Municipiul Timişoara, din care de asemenea nu am făcut parte, comisie care a verificat de-a lungul perioadei de asociere activitatea sportivă a echipei de fotbal şi a propus Consilului Local alocarea sumelor de plată, aprobate şi votate apoi de CLT. Pe durata asocierii, echipa de fotbal Politehnica Timişoara a obţinut cele mai mari performanţe din istoria sa, participând în fiecare an competiţional în cupele europene (UEFA Champions League şi Europa League), a fost vicecampioană naţională în 2009 şi 2011, finalistă în Cupa României de două ori, iar Centrul de copii şi juniori a adus două titluri de campionai naţionali. Cu alte cuvinte, şi-a îndeplinit angajamentele luate pe linie de performanţă sportivă. Mai mult decât atât, statisticile oficiale confirmă fatul că, în perioada respectivă, echipa de fotbal Politehnica Timişoara avea cea mai mare medie de spectatori din ţară la meciuri, aceasta fiind aproape de dublul mediei naţionale.
Între anii 2008 şi 2011 Camera de Conturi Timiş a efectuat anual misiuni de audit financiar, constatând de fiecare dată legalitatea asocierii şi a acordării sumelor de bani către echipa de fotbal. Puţinele obiecţii punctuale ale auditorilor au fost luate întotdeauna în considerare şi rezolvate, după caz, prin hotărâre de consiliu local sau dispoziţie de primar.
La solicitarea Camerei de Conturi Timiş, inclusiv şeful Departamentului Juridic al Curţii de Conturi a României, dna prof. univ. dr. Verginia Vedinaş a apreciat, în luna iulie a aului 2010, că hotărârea de consiliu local şi contractul de asociere în discuţie sunt legale.
Întrebarea firească este cum dintr-o dată, la opt ani de la demararea negocierilor de asociere şi aproape cinci ani de la consumarea contractului (în condiţile expuse mai sus), DNA descoperă abuzuri în serviciu, punând sub urmărire şi funcţionari din Primăria Timişoara care, în virtutea atribuţiunilor lor de serviciu, au gestionat această asociere? În ceea ce mă priveşte, am rămas extrem de surprins, dat fiind faptul că, de-a lungul întregii mele activităţi publice pe parcursul celor patru mandate de primar al Timişoarei (1996-2012), am respectat legea, iar pe durata contractului amintit nici o instituţie abilitată a Statului Român (prefect, Cameră de Conturi etc.) nu a sesizat neregularităţi în derularea contractului şi a plăţilor aferente către echipa de fotbal Politehnica Timişoara.
Răspunsul este simplu: un denunţ penal!
În mai 2010, numita Obârşanu Carmen, fost magistrat şi actualmente avocat, se adresează DNA Bucureşti şi prim-ministrului de tristă amintire Emil Boc, acuzând primarul, secretarul şi 15 consilieri locali de abuz în serviciu prin asocierea cu SC Politehnica 1921 Timişoara Invest SA. Denunţul viza HCL 166/2010, care completa HCL 127/2008 modificată prin HCL 177/2008, şi care în aprecierea respectivă nu ar fi fost oportune şi ar fi reprezentat doar o sponsorizare mascată menită să-l îmbogăţească pe Iancu Marian şi pe asociaţi acestuia (!). De ce denunţătoarea Obârşanu Carmen a preferat această cale în mai 2010, când ar fi putut contesta HCL 127/2008 în contencosul administrativ încă din aprilie 2008, lichidând din faşă această asociere (dacă ea ar fi fost ilegală)?
Revenind în cronologia evenimentelor, ultimele plăţi în contul asocierii se consumă în martie 2011, fără ca DNA sau Camera de Conturi Timiş să intervină în vreun fel (probabil răspunsul dnei dr. Verginia Vedinaş din iulie 2010 clarificase eventualele dileme ale Camerei de Conturi Timiş!).
În octombrie 2012, după un an şi jumătate de la consumarea asocierii, Camera de Conturi Timiş face un nou control, în urma căruia constată, pentru prima dată (după trei controale anuale anterioare), „caracterul ilegal” al finanţării efectuate de Consiliul Local Timişoara la echipa de fotbal Politehnica Timişoara. Prin Decizia 105/09.11.2012, Camera de Conturi Timiş cere Primăriei Municipiului Timişoara, „reanalizarea modului de respectare a prevederilor legale aplicabile contractului de asociere şi clarificarea plăţilor efectuate, cu respectarea clauzelor din contract şi a normelor interne emise în aces sens, stabilirea şi recuperarea prejudiciului”.
În acest sens, la Primăria Municipiului Timişoara se efectuează o expertiză contabilă de către o societate specializată, care constată respectarea legalităţii contractului de asociere şi faptul că suma de 27 milioane lei virată de către Consiliul Local a fost justificată cu documente, respectă prevederile contractului de asociere şi ale HG 1447/2007 şi nu există nici un prejudiciu, drept pentru care nu se nominalizează şi nu se impune în sarcina nimănui nici un prejudiciu. Ulterior, prin Decizia definitivă din aprilie 2015, Curtea de Apel Timişoara cere din nou Primăriei Municipiului Timişoara clarificarea legalităţii plăţilor efectuate şi reanalizarea respectării prevederilor legale la încheierea contractului de asociere. Se face o nouă expertiză, de către o altă societate specializată, care confirmă din nou legalitatea plăţilor efectuate şi, luând în calcul sumele brute justificate, constată că SC Politehnica 1921 Timişoara Invest SA a justificat 28,6 milioane de lei, primind de la Consiliul Local, conform contractului de asociere, doar 27 de milioane de lei.
Acestea sunt faptele. Din păcate, pentru procurorul Dorobanţu Ciprian de la DNA Timişoara, contează doar aşa-zisele „argumente” aduse de denunţătoare, probabil şi în urma unor „indicaţii preţioase” pe care aceasta i le trimitea personal în scris încă din ianuarie 2011. Contractul de asociere, cu obiectivul public declarat de promovare a fotbalului timişorean, este considerat o „sponsorizare mascată”, iar oportunitatea stabilită prin Hotărâre de Consiliul Local (organ ales de timişoreni, unicul îndreptăţit să stabilească şi să aplice principiul oportunităţii) este contestată de procuror, care îşi permite să cenzureze şi să interpreteze arbitrar HCL 127/2008 şi contractul aferent.
Procurorul din cauză nu recunoaşte faptul că am fost mandataţi de Consiliul Local să iscălim contractul de asociere în numele Municipiului Timişoara, şi, pe de altă parte, în scopul incriminării noastre şi a legitimării soluţiei sale, face aprecieri false. Astfel, în mod profund neadevărat, acesta arată că aspectele reţinute de Camera de Conturi Timiş ar fi fost imputate „persoanelor responsabile”, lucru neconfirmat de Curtea de Apel Timişoara.
Legat de expertiza cerută de Camera de Conturi Timiş, cerere confirmată de Curtea de Apel Timişoara, procurorul Dorobanţu Ciprian a dispus începerea urmăririi penale fără a aştepta finalizarea expertizei, aspect ce denotă ideile preconcepute şi prejudecăţile organului de urmărire penală faţă de vinovăţia subsemnatului. Mai mult decât atât, prin dispoziţia procurorului, în timpul efectuării expertizei mai sus amintite, organul de cercetare a ridicat o multitudine de acte financiar-contabile din primărie, împiedicând astfel expertul să-şi definitiveze lucrarea şi inducând o stare de presiune asupra acestuia, ce poate influenţa (în sensul dorit de procuror) rezultatul expertizei.
Având în vedere cele de mai sus, este abuzivă şi soluţia procurorului de aplicare a sechestrului asigurator în lipsa unui prejudiciu stabilit în cauză, dovadă suplimentară de „imparţialitate” a procurorului Dorobanţu.
O altă împrejurare ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care este efectuată urmărirea penală este reprezentată de respingerea audierii unor martori propuşi de subsemnatul, cât şi audierea unora fără a i se da posibilitatea avocatului subsemnatului de a fi prezent la audieri.
De asemenea, este de amintit şi modalitatea nelegală şi incompatibilă cu un proces echitabil de audiere a martorilor, unii fiind intimidaţi anterior audierii lor (vezi cazul doameni prof.dr. Verginia Vedinaş).
Nu în ultimul rând, procurorul Dorobanţu se află şi într-o stare de incompatibilitate generată de acţiuni, dovedite cu înscrisuri emanând de la respectivul, întreprinse pentru obţinerea autorizării construcţiei casei familiale, cu încălcarea deontologiei profesionale şi a reglementărilor legale în materie de urbanism (vezi cazul autorizaţiei de construire 169/16.02.2011), când se legitima peste tot în PMT şi se prevala de funcţia de procuror la DNA.
Având în vedere toate aspectele descrise mai sus, apreciez că acţiunile procurorului Dorobanţu sunt evidente, denotă prejudecăţi şi părtiniri în cauză, finalitatea demersului său fiind clară – trimiterea în judecată a subsemnatului în pofida tuturor argumentelor care demonstrează lipsa vinovăţiei mele şi netemeinicia soluţiei de începere a urmării penale.
Împotriva Ordonanţei de confirmare a urmăririi penale împotriva mea am formulat o plângere la procurorul şef al DNA Timişoara la data de 15.10.2015, plângere nesoluţionată nici până în ziua de astăzi. Anterior acesteia, la data de 07.10.2015 am formulat şi depus o amplă cerere de probe, nici aceasta nefiind soluţionată până în prezent.
Din păcate, în cazul procurorului Dorobanţu, deviza DNA – Imparţialitate – Integritate – Eficienţă – nu se regăseşte. Este motivul principal pentru care am cerut recuzarea procurorului Dorobanţu în 11.12.2015.
Comentarii prin facebook