Elena Udrea a ajuns în Costa Rica, de unde n-a încetat să dea lecții de morală la toată lumea, dar să se și rățoiască la toți cei care cutează să se întrebe ce țară e aceea din care orice infractor pleacă oricând are chef. Culmea, și fără a achita nota de plată. Udrea a ajuns în America Centrală fiindcă un judecător (milos sau mai degrabă vicios?) i-a ridicat interdicția de părăsire a țării, chit că fosta primă curtezană a țării are o condamnare la închisoare în primă instanță, vreo două trimiteri în judecată și alte câteva dosare de urmărire penale. Toate pentru fapte de corupție. De fapt, pe cartea de vizită a Elenei Udrea este trecut cam tot Codul Penal la capitolul infracțiuni de corupție. Ei bine, unui judecător din România nu i s-au părut relevante aceste chestiuni, astfel că i-a dat voie să părăsească țara. Și imediat Elena Udrea a părăsit-o.
În Costa Rica – să vezi coincidență! – țară care nu are tratat de extrădare cu România, Udrea s-a întâlnit cu buna sa prietenă și parteneră de shopping parizian, Alina Bica. Care a ajuns în Costa Rica tot după o condamnare în primă instanță și tot după ce un judecător milos i-a dat voie să părăsească țara. Chit că și Bica mai are câteva dosare de corupție pe rol. Procurorii spun că vreo 15 milioane de euro a luat șpagă numai de la Ioan Niculae, pe când era șefă DIICOT, plus vreo zece milioane de la Tender. A, și s-a mai mirat dna Udrea că cetățenii din această țară se plâng că prețurile sunt mari, când pentru ea, etern bugetar în România, i se par un fleac.
Înainte de Udrea și Bica au fost Radu Mazăre, Puiu Popoviciu, Sebastian Ghiță, Elan Schwartzenberg, Alexander Adamescu, Marko Attila, Ioan Bene și alții. Toți cu condamnări definitive sau în primă instanță sau sunt urmăriți penal. Unii au plecat chiar după sentințe definitive, cazul Puiu Popoviciu, alții, ca și Udrea, beneficiind de bunăvoința vreunui judecător. De cele mai multe ori, statul nu și-a recuperat pagubele făcute de acești indivizi sau nici măcar nu și-a propus acest lucru. Cert este că mulți dintre aceștia sunt multimilionari în euro/dolari, de unde sunt pot să contribuie financiar la campaniile anti-Justiție, respectiv pro-grațiere și amnistie.
Problema e alta. Odată cu discutarea unor modificări ale legilor Justiției s-a tot vorbit de răspunderea magistraților. Numai că s-a discutat în sensul intimidării lor, procurorii fiind amenințați chiar cu plata unor despăgubiri în cazul pierderii proceselor. Fie vorba între noi, DNA are o rată de condamnare de 90%, mult, mult peste orice parchet din Europa. Însă pentru cei 10% care au fost găsiți nevinovați (sau au avut avocați mai buni) s-a pus problema unor represiuni la adresa procurorilor. Judecătorii care dau drumul unor infractori să părăsească țara n-au însă nicio răspundere? Probabil că pe legile lui Iordache și Șerban Nicolae vor fi chiar premiați. Tocmai de aceea, unii au anticipat acest lucru, iar Udrea, Bica, Mazăre și alții au plecat grație unor decizii judecătorești, chit că erau condamanți. Și, mă repet, cu averile integre. Și asta fiindcă în România, de mai bine de un an, se tot discută despre drepturile infractorilor, dar nimic despre drepturile victimelor acestora.
P.S. Scene desprinse parcă din Columbia baronului drogurilor Pablo Escobar, sămbătă și duminică, în fața Palatului Cotroceni, respectiv a DNA. (Multimiliardar în dolari, narco-teroristul Escobar se bucura însă de simpatia păturilor sărace ale Medellinului.) Am văzut astfel, în cele două zile, câteva zeci de amărâți agitându-se în fața DNA în apărarea unor infractori multimilionari, la chemarea unei fundații din care fac parte mai mulți inculpați, unii prieteni cu Elena Udrea. Cei mai mulți habar n-aveau de ce s-au dus acolo, dincolo de cei zece lei primiți, dovadă grăitoare fiind faptul că unii îl înjurau și pe Băsescu, neștiind că ei joacă acum în aceeași echipă cu el și Elena Udrea.
Comentarii prin facebook