Nu avem cel mai atrăgător județ din punct de vedere turistic, dar Timișul s-ar putea „brandui” drept o destinație pentru turism de weekend sau rural. Trebuie să învețe să se promoveze. Asta spune „strategia sectorială de turism” pentru care CJ Timiș a scos de la buget în jur de 24.000 de euro.
Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș are un document care ar trebui să-i stabilească prioritățile pentru următorii 10 ani. Strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului Timiș are 116 pagini, s-a lucrat un an la ea și a fost realizată de o firmă de consultanță, care a primit în jur de 24.000 de euro.
„Obiectivul acestei strategii este de a scoate în evidență oportunitățile care exista în Timiș. Chiar dacă foarte mulți sunt sceptici în ceea ce privește turismul în Timiș, prin realizarea acestui material putem discuta despre dezvoltarea turismului (…) Îi putem combate pe cei răuvoitori (…) Cred că la baza acestui material programatic ar trebui să stea în fiecare an un plan de acțiune cu ținte foarte clare, cu un raport anual al SPDT și cu sugestii din partea partenerilor. (…) Se înregistrează o creștere a numărului de turiști străini în Timiș, iar proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2021 ne va aduce beneficii foarte mari tuturor, dacă vom ști să-l gestionăm”, a spus președintele CJ Timiș, Călin Dobra.
„Suntem la un capăt de drum și la un început de drum. Ne dorim să punem accent pe dezvoltarea turismului de weekend și rural în Timiș. Sper ca de la anul să avem curse către obiective turistice precum Lacul Surduc, Calacea, Buziaș, Jimbolia, locuri unde pot ajunge familii cu copii sau vârstnici care călătoresc. Vreau să avem un parc tematic în Timiș. Am vrea să punem mai mult accent și pe pregătirea profestională în domeniu. De asemenea, ne dorim o promovare mai intensă în exterior a Timișului, în contextul Banatului”, a explicat, la rândul ei, Delia Barbu, directorul APDT.
ADPT s-a înființat în 2014, ca structură pe lângă CJ Timiș, având drept scop „promovarea potenţialului turistic, cultural, a punctelor de atracţie turistică existente în judeţul Timiș și zona Banatului, atât în ţară, cât și în străinătate, prin creșterea fluxului turistic și asigurarea unei interacţiuni armonioase între sectorul turistic si factorii de ordin social și de mediu”.
Potrivit noii strategii, „brandul turistic al județului este quasi inexistent, județul fiind asimilat ca imagine regiunii Vest care cuprinde județe mult mai ofertante din punct de vedere geografic și istoric (Arad, Caraș-Severin și Hunedoara), respectiv regiunii istorice Banat, care în prezent este împărțită între România, Serbia și Ungaria. Notorietatea județului Timiș din punct de vedere turistic este extrem de slabă atât la nivel național, cât și internațional (…) Din totalul formelor de turism practicate se remarcă turismul de afaceri, respectiv turismul de weekend și într-o mai mică măsură turismul balnear și de recuperare”.
Strategia care are 116 pagini stabilește și care sunt obiectivele generale pentru sectorul turistic în județul Timiș pentru perioada 2018-2028. Vorbim, astfel, despre creșterea veniturilor încasate din activități turistice și conexe cu 15% până în 2020 și cu 20% până în 2028 comparativ cu anul 2017, despre creșterea cu 10% a gradului de notorietate al județului Timiș până în 2020 și cu 15% până în 2028 comparativ cu anul 2017, ca destinație turistică, dar și de creșterea cu 9% a numărului de persoane implicate în industria ospitalității până în 2028 față de anul 2017.
Iată și principala concluzie: „Județul Timiș poate să devină un pol de atracție pentru turism, în condițiile în care va putea să își pună în evidență punctele forte și să aibă un plan de promovare eficient. Deoarece condițiile naturale, culturale, istorice nu i-au conferit avantaje semnificative față de județele vecine, acest lucru poate fi compensat printr-o promovare adaptată nevoilor consumatorului de turism”. Strategia de turism poate fi consultată aici.
Comentarii prin facebook