Vrem cultura, dar fara bani! Operatorii independenti: Primaria da bani putini si ii imparte fara logica

Timișoara vrea să fie Capitala Culturală a Europei în 2021, dar banii investiți în sectorul cultural independent sunt aproape inexistenți. Cel puțin asta spun reprezentanții mai multor ONG-uri și fundații culturale, care trebuie să se chinuiască, cu sume mici, să realizeze evenimente de talie europeană.

13072224_1122824494406260_807437208_o

Mai multe asociații culturale independente din Timișoara, respectiv Asociația Română a Filmului Independent (Timishort), Asociația Documentor, Asociația Simultan, Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală, au organizat o dezbatere privind fondurile primite de la PMT pentru a-și organiza evenimentele. Vorbim despre unele dintre cele mai importante festivaluri artistice din oraș, care abia supraviețuiesc. „Scopul întâlnirii a fost să propunem niște soluții de îmbunătățire a procedurii prin care se alocă bani publici proiectelor culturale independente la Timișoara. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta nu a fost în regulă. Sunt nemulțumiți aproape toți aplicanții, nu doar de sumele alocate, care în principiu au fost 20% din bugetul solicitat de fiecare. Ba chiar și primăria a exprimat nemulțumiri față de cum s-au alocat aceste finanțări. (…) Vrem să găsim niște soluții, astfel încât la anul să decurgă lucrurile mai bine și să avem șanse reale să concurăm cu celelalte orașe care vor titlul de Capitală Culturală, mai ales că sectorul independent este foarte important în a implementa și a derula activitățile”, spune Lucian Mircu, de la Asociația Marele Ecran.

Conform acestuia, spre exemplu, Primăria Cluj a oferit operatorilor independenți de șapte ori mai mulți bani decât Primăria Timișoara. Pentru Festivalul TIFF, Clujul a dat mai mulți bani decât a dat municipalitatea locală pentru toate ONG-urile timișorene la un loc! „Noi, Marele Ecran, împreună cu Pelicula Culturală facem festivalul «Ceau, Cinema!». Am primit 9.000 de lei, adică 2.000 de euro, respectiv 20% din ce am solicitat. Numai premiile pe care le acordăm cineaștilor din competiție sunt de 2.000 de euro. Vom avea filme la festival, doar că festivalul va scădea inevitabil în partea de promovare, de organizare, de invitați. Avem foarte multe solicitări din partea regizorilor străini care vor să vină la festival, dar noi dăm din umeri și spunem că nu putem să-i invităm pentru că nu avem resursele pentru asta”, a mai explicat Lucian Mircu.

O altă problemă e felul anapoda în care se împart banii. „E foarte bine că sunt finanțate toate proiectele, dar nu există un criteriu de a selecta calitativ aceste proiecte. Trebuie să existe un criteriu valoric. Există o comise de jurizare, care dă un punctaj, dar dacă tu dai și la elevul cu nota 5, și la elevul cu «Premiul I cu coroniță» aceeași sumă… Noi solicităm să existe criterii transparente și corecte pentru acordarea fondurilor, un barem. (…) Nu există persoane competente care dirijează acest proces. Toate treaba asta este asigurată de instituții de stat. Ele trebuie să asigure cadrul de acordare, restul trebuie să fie treaba unui juriu independent, care poate să fie și din alt oraș. E vorba de lucruri de bun simț”, a mai spus reprezentantul Asociației Marele Ecran. Aceeași idee o împărtășește și regizorul Florin Iepan: „Există o lipsă de susținere a instituțiilor, primăria și consiliul județean. Discuția a fost pe baza ultimului concurs pentru proiecte nerambursabile culturale și am sesizat, ca și anul trecut, că sumele acordate sectorului independent sunt o glumă în raport cu bugetul pe cultură al municipiului care se apropie de 7.5 milioane de euro. (…) Eu am o problemă și cu o parte din membrii din comisie. Dau exemplul decanului de la Facultatea de Muzică și Artă de la UVT, care face parte din comisie și care a aprobat nu mai puțin de șapte sau opt proiecte ale UVT. Proiectele poate sunt foarte bune, dar este o lipsă de transparență în acest proces. Timișoara merită altă față culturală și am impresia că primăria își ia expertiză… dar numai dintr-o anumită parte a sectorului cultural și nu valorifică acest sector independent. Este un sector foarte eficient în gestionarea banilor care cu firmituri din bugetul local, a reușit să se descurce”.

Simona Neumann, președintele Asociației Timișoara Capitală Culturală, crede că e nevoie de o mai bună colaborare între operatorii culturali independenți și administrația locală. „O primă soluție ar fi dialogul direct cu administrația care gestionează aceste fonduri. Eu cred că există un progres de la an la an în ceea ce privește modul de abordare a acestei problematici, de ambele părți, dar este un proces care trebuie rafinat, poate, înființarea acelui centru de management al proiectelor culturale prevăzut în strategia culturală pe termen lung”, a spus Neumann. Reprezentanții ONG-urilor vor merge la Primăria Timișoara, urmând să prezinte concluziile dezbaterii viceprimarului Dan Diaconu.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

Interimate doar sase luni. USR vrea sa schimbe legea care ii permite lui Dorel Cojan sa stea de trei ani fara concurs

Cam cât poți să fii interimar pe o funcție de conducere în România? Cât vrea cel care te numește. La Timișoara, Poliția Locală este condusă cu numire directă de trei ani și jumătate, dar acest lucru s-ar putea schimba. Senatorul USR de Timiș Nicu Fălcoi va propune ca, prin lege, interimatele să fie limitate la șase luni, cu o singură posibilitate de prelungire de trei luni.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Interimate doar sase luni. USR vrea sa schimbe legea care ii permite lui Dorel Cojan sa stea de trei ani fara concurs
Centrul de Echitatie Herneacova

Sport vezi arhiva Sport

MNB – Muzeul Național al Banatului
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Putem sta linistiti, sarbii se ocupa de raurile comune de la granita cu Romania

Specialiştii din domeniul apelor din zona Banatului şi au verificat, în zona de graniţă, instalaţiile hidrotehnice din Serbia. Având în vedere că numeroase ape au cursul de curgere pe teritoriul ambelor ţări, nefuncţionarea acestor instalaţii poate afecta atât teritoriul României, cât şi cel al Serbiei.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Putem sta linistiti, sarbii se ocupa de raurile comune de la granita cu Romania

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Primarul Nicolae Robu a explicat, vineri, de ce a cerut, până la urmă, de la guvern doar 2,2 milioane de lei pentru reparațiile de la școlile afectate de furtună. Practic, sunt singurii bani care ajung, cel puțin pentru moment, în Timiș. Alte județe au primit sume considerabil mai mari: Maramureșul, 9,4 milioane, iar Bihorul, 8,7 milioane.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Robu explica de ce a cerut doar 2,2 milioane de lei de la guvern: Ne-am conformat solicitarii lui Tudose
Sunt cinci zile de la furtuna care a măturat orașul și bezna încă e la ea acasă în Timișoara. Primarul Nicolae Robu a publicat o listă cu străzi pe care nu funcționează iluminatul stradal, dar de pe ea lipsesc artere importante, precum Calea Aradului, Calea Lipovei sau Calea Șagului. PMT a plătit, în ultimii ani, milioane de euro către Enel pentru un serviciu care are o mulțime de hibe.
Citeşte tot articolul Citeste articolul La Timisoara e inca bezna pe strazi. Robu a trimis Enel solicitare de urgenta
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top