Cred că primarul Robu se ocupă mai nou și de răpiri de persoane. Ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, s-a pozat la început de noiembrie cu edilul timișorean și președintele PNL, Alina Gorghiu, într-o sală din primărie. Omul părea cam constipat în tot acest ping-pong electoral al asocierii PNL de guvernul tehnocrat, dar, totuși, mulțumit că a scăpat de primarul Falcă de Arad. Ar fi fost prea jenant ca un ministru independent politic să fie plimbat pe la partid ca moaștele Sfintei Parascheva pentru a arăta alegătorilor cum stă treaba cu centura de sud Timișoarei sau cu aeroportul de la Arad. „- Se face centura? – Se face. – E bine? – E bine. – Așa e că va fi gata în 2019? – Așa e, va fi gata. – Așa e că o fac liberalii? – Sigur că da. – Bine că n-o fac pesediștii! – Da, ei nu fac așa ceva”. Schematizat, cam așa a arătat materialul propagandistic liberal imortalizat în sala de conferințe de lângă biroul edilului șef..
N-ar fi un moft de fată mare ca un președinte de partid să confiște agenda primarului de aceeași culoare politică. Nici meritele pentru o investiție sau alta. La urma urmelor, dacă venea Dragnea la Timișoara (dar ce să facă, ce să promită ca să-l mai creadă cineva?), tot la președintele Sorin Grindeanu la CJ Timiș s-ar fi dus să anunțe cum s-a implicat PSD în realizarea drumului ce leagă Săcălazul de Sânmihaiul Român. Nu asta mă șochează, ci temele dezbătute. Auzi la ei, spital regional! După ce au fost anunțate Iașiul, Craiova și Clujul ca beneficiare ale unor astfel de investiții, hopa, doamna Gorghiu cu bancnota peste fruntea lăutarului. „Și Timișoara va avea spital regional! Să trăiască nașu mare!”.
Jalnic de previzibil. Nici nu mișcă aerul astfel de încercări. Cine mai crede că Alina Gorghiu va veni la Timișoara să facă ce n-au făcut alții, chiar și cei născuți aici? Nimeni, chiar dacă femeia și-ar propune sincer așa ceva. Nu poți atrage atenția cu chestiuni prea stridente, zgârie la urechi și reacția va fi inversă. Nu provoci o dezbatere anunțând ridicarea unui spital regional. Asta se vrea de către toată lumea. Nu poate veni adversarul politic că zică că nu e bine, că mai bine faci un azil de bătrâni, că spitale avem și nici nu suntem buricul pământului aici la Timișoara. Dacă voia cineva să miște masele, să creeze dezbatere și emoție, venea Alina Gorghiu și anunța o lege pentru finanțarea sportului. Măcar pe tema asta nu se simulează dezbaterea. Chiar e reală și vedem și noi cum stăm.
Unii spun că finanțarea sportului de către administrația locală reprezintă o soluție de criză, o salvare pentru sport. Iar sportul e un exemplu pentru copiii tot mai sedentari ai României. Apoi, că sportul e un vector de imagine și un oraș poate decide pentru el cum își face sau nu imagine. Alții trimit finanțarea sportului către privat, uitând că de când s-a pus capac legăturilor bolnăvicioase dintre corupția din administrația locală, consumatorii privați de contracte publice și sportul asociat acestora, cel puțin fotbalul e în moarte clinică. Și nu e rău că e în moarte clinică pe motiv de luptă cu corupția, ci e rău că legiuitorul nu decide ce facem cu sportul. Dacă îl lăsam să moară, OK, vor milita pentru asta avocat Carmen Obârșanu – că nu pot să-i spun altfel – ori lăsam finanțarea publică și vedem ce-o fi după ce societatea se așează în zona privată?
Când făceam eu pe „piticul” la CFR, fotbalul se juca pe stradă, în parcuri, nu ne trebuiau stadioane electorale. E bine dacă se fac și astea, dar în acei ani nu stăteam în casă pentru că nu am „sintetic” în cartier. Nu, atunci o minge, doi pomi pe marginea drumului neasfaltat și lipsa traficului auto ne ținea în stradă ore în șir. Suntem mai sănătoși? Nu știu, poate că frigul din casele lui Ceaușescu ne-a terminat într-un alt fel, dar măcar făceam mișcare, nu ca acum. Azi ce ne fac copiii? Dacă nu-și fac ore-n șir temele (aici, dna Gorghiu și Sorin Grindeanu ar fi putut iniția o altă dezbatere pe tema învățământului), precis vor sta în fața tabletelor și telefoanelor. Da, poate că joacă fotbal, dar fotbal pe Play Station și nu plini de noroi și roșeață în obraji.
O dezbatere serioasă pe marginea unei teme ce rupe societatea în două poate că ne-ar fi trebuit în această campanie electorală. Stadioanele sunt goale nu numai pentru că nu avem fotbal, ci și din lehamite. Duminică s-a jucat UTA-Poli, fără să se umple un stadion de nici 2.000 de locuri. Asta avem astăzi. Degeaba vorbim de echipele suporterilor sau ale comunităților. Putem dezbate acest subiect și serios, și la mișto. Vrem o lege rapidă pentru finanțarea sportului sau o putem vedea pe dna Gorghiu cu vuvuzeaua la gât, strigând până la epuizare „În Banat și-n toată țara, una-i Poli Timișoara” sau „Gunoaie de mitici, gunoaie de mitici, să nu vă mai prindem pe aici!”. Dând asigurări totodată că, atâta vreme cât Nicolae Robu va fi șef la municipiu, ACS Poli va fi bugetată masiv de primărie, iar ASU Politehnica de către președintele CJ, Sorin Grindeanu, Florică Bârsășteanu și Liviu Dragnea de la PSD.
Comentarii prin facebook