Aproape 100 din cei 400 de salcâmi de pe Bd. CD Loga au fost tăiați în ultima săptămână, după ce reprezentanții PMT au spus că erau bătrâni și puneau în pericol viața trecătorilor. Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest, susține însă că doar un sfert din ei ar fi trebuit retezați.
În 8 februarie, reprezentanții Direcției de Mediu au dat ordin de începere a tăierii unor salcâmi de pe Bd. Loga, argumentând că arborii sunt bătrâni și reprezintă un pericol. La baza acestei decizii a stat un studiu al dendrologilor și peisagiștilor de la Universitatea de Științe Agricole a Banatului, care au confirmat că arborii sunt putrezi. Prefectura Timiș a dispus ulterior un control, iar concluzia Gărzii de Mediu și a Agenției de Mediu a fost că tăierile sunt perfect legale, cu amendamentul că până pe 15 aprilie trebuie făcute plantări. Și totuși, alți specialiști susțin că numai aproximativ un sfert din salcâmii tăiați ar fi trebuit să aibă această soartă. Reprezentanții Asociației Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritoriala Vest susțin că au analizat resturile de trunchiuri rămase în pământ și că doar 28 dintre ele prezintă „urme de putregai al tulpinii, restul prezentând secțiuni sănătoase, chiar dacă acestea au fost acoperite cu pământ de către lucrătorii de spații verzi” și că „recentele lucrări cu privire la defrișarea salcâmilor din aliniamentul de arbori existent pe bulevardul C.D. Loga au un impact puternic asupra microclimatului local și peisajului cultural al orașului”.
„Pentru că nu există studii integrate care să justifice necesitatea lucrării și care să stea la baza unei gestiuni responsabile a spațiilor verzi din Timișoara, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest face o serie de recomandări Direcției de Mediu:
- Elaborarea unui studiu asupra contextului urban, care să cuprindă și următoarele puncte:
- Analiza factorilor de mediu (microclimatul local), de sol (analize pedologice) și biodiversitate, inclusiv a vegetației din proximitatea arterei de circulatie etc
- Identificarea elementelor de peisaj cultural și patrimoniu (arhitectură, patrimoniu horticol etc)
- Identificarea reglementărilor urbanistice în vigoare (inclusiv studiul profilului stradal și a fluxurilor, a zonelor de conflict pieton-biciclist-autovehicul)
- Relația cu dotările edilitare și urbane existente (iluminatul public, rețelele de canalizare, gaz și altele după caz, precum și cu indicatoarele de semnalizare rutiera)
- Identificarea viitoarelor modificări ale rețelei stradale, după caz incluse în strategiile locale
- Evaluarea costurilor de întreținere (irigație, fertilizare, toaletare, prevenția/ combaterea bolilor și a dăunătorilor)”, spun peisagiștii.
Cei de la AsoP spune că ar trebui organizate constant concursuri de idei în vederea amenajării spațiilor verzi, „care să genereze o soluție de amenajare conformă nevoilor zonei vizate, ținând cont de principiile compoziționale și de rațiunile ecologice din zilele noastre, evitând discuții inutile pe marginea acestui subiect. Implicit, organizarea unor dezbateri, cu grupuri de lucru/parteneri (ONG, societate civilă) care să gireze în plus soluția recomandată. Considerăm orice astfel de investiție, la fel de importantă ca oricare altă lucrare edilitară, iar urmărirea procedurii de elaborare a documentațiilor de specialitate poate conduce la o soluție echilibrată, modernă, estetică și asumată public de timișoreni”, transmit reprezentanții AsoP Vest. Aceștia susțin, de asemenea, că în Registrul local al spațiilor verzi, aprobat prin HCL în noiembrie 2017, informațiile referitoare la evaluarea vegetației sunt din perioada 1999-2004.
Comentarii prin facebook