„Vom achiziționa 40 de tramvaie noi pe fonduri europene. Nu este niciun motiv să nu obținem fonduri europene, pentru că trebuie înțeles că la aceste fonduri europene nu ești în competiție decât cu tine însuți. Tot vorbesc tot felul de deștepți că trebuie să câștigi acele fonduri. Nu câștigi nimic. Există sume alocate pe polii de creștere, pe diverse structuri administrativ-teritoriale. Trebuie să faci proiecte pe care să le implementezi.” Declarația îi aparține primarului Nicolae Robu și a fost făcută în luna iulie, așadar cu aproximativ două luni în urmă. Și avea dreptate, Timișoara are rezervate 56 de milioane de euro pe o axă a Programului Operațional Regional (POR), singura condiție fiind să scrie un amărât de proiect.
Ei bine, alergând singură în cursă, Primăria Timișoara a reușit incredibila contraperfomanță de-a ajunge… pe locul II. Sau poate chiar III. Fiindcă proiectul privind achiziționarea a 40 de tramvaie a fost respins. Și nu o dată, ci de trei ori. În condițiile în care același primar se lăuda, din păcate fără argumente, că Timișoara e campioana atragerii fondurilor europene. „Ştim să facem proiecte. Nu se pune problema să facem proiecte atât de proaste încât să fie respinse”, se tot lăuda primarul, lansând în paralel noi invective la adresa „netrebnicilor” din presă, a haterilor cu „suflet negru” care nu văd ceea ce nu-i de văzut. Adică faptul că Primăria Timișoara ar fi campioană la fonduri europene.
Dar iată că viața reală bate realitatea virtuală, iar Primăria Timișoara a făcut proiecte atât de proate, încât să fie respinse. Asta dacă nu cumva specialiștii care evaluează proiectele sunt niște hateri care fac parte din „grupul împotriva Timișoarei”. Nu mai spun că, deși e aproape finalul lunii septembrie, municipalitatea nu are niciun proiect depus pentru cele 56 de milioane de euro, termenul limită fiind 30 decembrie. Mai contează faptul că Primăria Oradea a depus, pe aceeași axă, un proiect de cumpărare de tramvaie noi, încă din luna aprilie?
În termeni fotbalistici, că tot crede Robu că se pricepe la acest sport, avem de-a face cu un autogol antologic. Din partea unui golgeter care, meci de meci, marchează câte 10, 12 sau 15 goluri. Ar fi aici o oarecare diferență. Autogolul dat de Robu e în lumea reală, afectând puternic Timișoara. În schimb, golurile sale sunt într-o lume paralelă, în niște mascarade de meciuri care fac cea mai proastă reclamă fotbalului. Meciuri în care toți de pe teren, și în special portarul și fundașii adverși, joacă pentru cel care chiar se crede mai bun decât Van Basten. Și deși pare un exemplu puțin frivol, probabil din cauza unor astfel de „jucători” precum îi are Robu pe terenul de fotbal, lucrurile merg cum merg în Primăria Timișoara. O primărie transformată într-o realitate paralelă, fără nicio legătură cu Timișoara reală. Așa cum meciurile invocate n-au nici cea mai mică legătură cu fotbalul.
Comentarii prin facebook