Poti primi si tu finantari nerambursabile

În luna ianuarie a acestui an a fost elaborat de către autorităţile române un raport asupra implementării în România a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, raport care a fost trimis către Comisia Europeană şi care prezintă stadiul, dar şi problematica apărută pe acest parcurs al implementării programelor operaţionale şi a proiectelor efective.
Gradul de absorbţie a ajuns în martie 2010 la 8,22% în raport cu alocarea pentru perioada 2007-2010. O cauză importantă a ratei mici de accesare a fondurilor comunitare ţine de faptul că persoanele care sunt implicate în acest proces de accesare a fondurilor europene nu cunosc sau nu sunt interesate de posibilităţile de finanţare oferite de UE. E drept şi fapul că în acest an se constată un ritm ceva mai alert în absorbţia fondurilor europene, pe anumite paliere, mai ales pe infrastructură urbană sau de transport..
Printr-o serie de articole, ne propunem să încercăm să contribuim la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare tocmai prin informarea celor interesaţi, atât asupra posibilităţilor de finanţare prin fonduri structurale şi de Coeziune, cât asupra mecanismului de accesare.
Devenind membră a Uniunii Europene, România poate accesa fonduri structurale şi de coeziune. Aceste fonduri sunt instituite în cadrul politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene care are scopul de a promova „coeziunea economică şi socială”. Aceasta acoperă un număr mare de obiective ale UE: creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea durabilă, scăderea ratei şomajului, convergenţa socială şi se bazează pe alocarea ajutorului financiar zonelor care au nevoie să se dezvolte pentru a realiza o convergenţă.
Toate aceste fonduri, care reprezintă contribuţiile financiare ale ţărilor membre, proporţional cu nivelul de dezvoltare al acestora, sunt redistribuite către acele state sau regiuni ale UE care sunt rămase în urmă ca nivel de dezvoltare economică şi socială.
În România, finanţarea în cadrul acestor fonduri structurale se face prin intermediul programelor operaţionale.
Cele mai importante fonduri de finanţare, la nivel european, sunt:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) care sprijină crearea de infrastructuri, investiţiile destinate ocupării forţei de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi asistenţă întreprinderilor mici.
Programe prin FEDR în România: Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional de Transport (POT), Programul Operaţional pentru Mediu, Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică
2. Fondul Social European (FSE) reprezintă instrumentul principal al politicii sociale a UE. Urmăreşte prevenirea şi combaterea şomajului prin promovarea de măsuri care să faciliteze accesul la piaţa muncii, să asigure egalitatea şanselor, calificarea profesională şi crearea de locuri de muncă.
Programe prin FSE în România: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA)
3. FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală. Modul în care aceste fonduri vor finanţa concret investiţiile este dat de către Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR)
4. Fondul European pentru Pescuit (FEP), care are ca principale domenii de intervenţie: susţinerea eforturilor de adaptare din domeniul pescuitului, modernizarea flotei, dezvoltarea acvaculturii, protejarea zonelor marine, acordarea de facilităţi pentru porturile de pescuit (cherhanale), procesarea şi comercializarea produselor pescuitului, promovarea produselor piscicole.
Programe prin FEP în România: Programul Operaţional pentru Pescuit
5. Fondul de Coeziune finanţează proiectele din domeniul protecţiei mediului şi al reţelelor transeuropene, asociate infrastructurilor de transport
6. Iniţiativele Comunitare (IC) care sunt forme de asistenţă financiară propuse de Comisie Statelor Membre în vederea rezolvării problemelor sociale şi economice specifice care afectează întreaga Uniune Europeană şi care completează intervenţia Fondurilor Structurale. Programe prin IC: Interreg III, pentru cooperare trans-frontalieră, trans-naţională şi inter-regională; Leader +, pentru dezvoltarea rurală prin sprijinirea iniţiativelor grupurilor locale de acţiune; Equal, pentru cooperarea transnaţională pentru combaterea discriminării şi a inegalităţii în accesul la piaţa forţei de muncă; Urban II, pentru regenerarea economică şi socială a oraselor şi zonelor urbane în criză
În cadrul Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”, România a elaborat opt programe operaţionale, grupate pe următoarele componente:
– Cooperare transfrontalieră: PO România-Ungaria, PO România-Bulgaria, PO România-Serbia, PO România-Ucraina-Moldova, PO România-Ungaria-Slovacia-Serbia, PO Bazinul Mării Negre. Aceste programe se concentrează pe acţiuni ca: dezvoltarea infrastructurii fizice; consolidarea relaţiilor economice între regiunile vecine (cooperare în domeniul IMM, turism, integrarea pieţelor locale); crearea de legături sociale şi culturale între comunităţile de frontieră (utilizare comună a infrastructurii de sănătate, culturale, educaţionale); găsirea de soluţii comune împotriva pericolelor naturale (prevenirea inundaţiilor, a alunecărilor de teren, etc.)
– Cooperare transnaţională: PO Spaţiul Sud-Est-European. Acest program se concentrează pe acţiuni ca: asigurarea cooperării integrate în sectorul de management al apei (administrarea bazinului Dunării, a resurselor maritime); dezvoltarea reţelelor de IMM, activităţi de prevenire a riscurilor naturale
– Cooperare interregională: PO Inter-Regional. Acest program se concentrează pe acţiuni ca: schimb de informaţii şi bune practici privind dezvoltarea urbană; modernizarea serviciilor publice, realizarea de studii referitoare la domenii de interes comun.
În articolele următoare, vom detalia fiecare program operaţional în parte, astfel încât toţi cei interesaţi în accesarea fondurilor europene să aibă o imagine clară asupra modului de funcţionare a acestora.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


L'architect du beaute
L'architect du Beaute

Administratie vezi arhiva Administratie

Fidelity by Iulius Mall
Fidelity by Iulius Mall

Politica vezi arhiva Politica

isho.ro
isho.ro

Sport vezi arhiva Sport

Toate divizionarele C din Timiș au obținut victorii importante în etapa din weekend

Etapă „curată” pentru reprezentantele Timișului în etapa a 17-a, penultima a sezonului regulat, toate obținând victorii pe linie. În C7, Ghiroda a învins Jiul Petroșani cu 2-0, după un autogol al lui Pătlăgică și reușita lui Bulza, iar echipa timișeană rămâne pe primul loc și chiar se distanțează față de de Deva, fostul lider, care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Toate divizionarele C din Timiș au obținut victorii importante în etapa din weekend
Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

dermaskin-orizontal
gauss-topografie-timisoara_728x90px

Economic vezi arhiva Economic

Sorin Maxim

Succes total pentru POR 2014 – 2020. Suma investită a fost cu 280 de milioane de euro peste cea alocată

Programul Operațional Regional 2014-2020 a fost un real succes pentru Regiunea Vest. Administrat de ADR Vest, acesta a adus în regiune cu 40% mai mulți bani decât avusese alocați. Aceasta înseamnă că în Regiunea Vest au fost investiți 920 de milioane de euro, adică cu aproape 280 de milioane de euro peste suma atribuită inițial...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Succes total pentru POR 2014 – 2020. Suma investită a fost cu 280 de milioane de euro peste cea alocată

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Etapă „curată” pentru reprezentantele Timișului în etapa a 17-a, penultima a sezonului regulat, toate obținând victorii pe linie. În C7, Ghiroda a învins Jiul Petroșani cu 2-0, după un autogol al lui Pătlăgică și reușita lui Bulza, iar echipa timișeană rămâne pe primul loc și chiar se distanțează față de de Deva, fostul lider, care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Toate divizionarele C din Timiș au obținut victorii importante în etapa din weekend
Ajuns la cea de-a XI-a ediţie, Salonul de Carte Bookfest Timișoara revine cu cele mai noi cărți, între 𝟐𝟏 𝐬̦𝐢 𝟐𝟒 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒, la Centrul Regional de Afaceri. Sunt anunţate p𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 la această manifesare culturală de tadiţie pentru vestul României. La Bookfest vor veni personalitățile marcante ale culturii românești contemporane: 𝐈𝐨𝐚𝐧𝐚 Pârvulescu,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Salonul Bookfest Timişoara îşi deschide porţile săptămâna viitoare
Din 15 martie, în cinematografele din România rulează comedia românească ”2020”. Pentru a marca premiera timișoreană, regizorul Bobby Bărbăcioru, care alături de casa de producție Vent D’Est, aduce la viață un lungmetraj exuberant, inspirat din scurtmetrajul „Remisivir” (premiat – Remi Gold la World-Fest Houston), se va afla la Timișoara, la Iulius Mall, duminică de la...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Echipa „2020”, o comedie neagră cu iz de dramă și bucluc, vine duminică la Timișoara pentru premiera filmului
Administrația Timișoarei pune la bătaie peste 50 de milioane de euro pentru a rezolva problema salubrității stradale și a deszăpezirii orașului pentru următorii opt ani. Licitația a fost lansată, aceasta la jumătate de an de la momentul în care Consiliul Local a elaborate documentația pentru acest megacontract. Cei din primărie spun că de acum se...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Peste 50 de milioane de euro pentru străzile, trotuarele, pistele de biciclete ale Timișoarei. Primăria caută firmă de salubritate
Fostul primar Nicoale Robu a intervenit în scandalul benzilor prea înguste de pe Bogdăneştilor, acuzând, din nou, că „proiectul moștenire Robu” a fost “batjocorit” de actuala administraţie.  Ceea ce a „uitat” Robu din nou este că proiectul cu benzile cu o lărgime de 2,75 metri a fost aprobat chiar de el, fiind întocmit de mâna...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Robu „uită” din nou de îngheaţă apele. Lărgimea benzilor de pe Bogdăneştilor a fost decisă de Culiţă Chiş şi aprobată de fostul primar
Cu o tematică specială, focusată pe arhitectură și diverse mecanisme tehnice funcționale și zone citadine construite din piese LEGO®, expoziția care i-a fascinat pe timișoreni la edițiile anterioare revine în Iulius Town. În perioada 15 – 17 martie 2024, în piațeta Intersport, zeci de mii de piese LEGO® formează orașe în miniatură. Vedeta expoziției este...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Weekend pentru iubitorii LEGO®: o replică de 1,5 m înălțime a Turnului Eiffel, din peste 10.000 de piese, expusă în Iulius Town
Unplugged Lenau Robotics, echipa Liceului Teoretic ”Nikolaus Lenau” din Timișoara a reușit să se califice la etapa națională datorită obținerii locului II în competiția Connect Award. După multe meciuri intense şi mult efort depus în fiecare dintre cele 4 sezoane FTC la care a participat, Unplugged Lenau a reuşit, la Regionala #3, să se califice...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Echipa Liceului ”Nikolaus Lenau”, calificată la competiţia naţională de robotică
Doi profesori din cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest Timișoara, Irina Sferdian si Lucian Bojin, au fost parte din echipa de experți în procesul arbitral în care Statul Român a obținut decizia favorabilă în dosarul Roșia Montană. Astfel, UVT și-a adus contribuția la unul dintre cele mai importante procese internaționale ale României....
Citeşte tot articolul Citeste articolul Universitatea de Vest Timișoara, reprezentată în echipa care a adus României succesul în procesul cu Roșia Montană
Top