Nu puține au fost locurile din oraș (unele cabinete din PSD Timiș, cotloane din primărie, camere din PDL, saloane de la Hotel Timișoara, unele firme etc.) unde marți, 1 octombrie, șampania stătea la rece și trebuia numai desfăcută. N-a fost să fie așa, iar dacă totuși au sărit dopurile în aer, s-a băut doar de amar. Dar ce trebuia să fie sărbătorit? Exact o sentință defavorabilă primarului Nicolae Robu în procesul său cu ANI de la Înalta Curte de Casație și Justiție. O sentință prin care Robu era obligat să părăsească fotoliul de primar. Până la urmă, procesul s-a lăsat cu a nu știu câta amânare, spre supărarea multora.
Interesant este că, la Hotel Timișoara, un scenariu pentru perioada „post-Robu” era deja pus la cale în cele mai mici amănunte. În primul rând trebuia rezolvată problema interimatului din fruntea primăriei, în cele câteva luni până la organizarea alegerilor. (Poate fi vorba chiar și de șase luni, alegerile fiind organizate de guvern în momentul în care se adună mai multe localități unde trebuie făcute scrutinuri electorale parțiale.) Astfel, în cazul în care Robu pleca din funcție, consilierii locali urmau să aleagă un primar interimar dintre cei doi viceprimari: PSD-istul Traian Stoia și liberalul Dan Diaconu.
Cum cele două forțe (PNL și PSD) erau egale, trebuia lucrat la consilierii altor partide. Aici a venit sarcina cunoscuților frați Cristescu, adevărații șefi ai lui Stoia. Ei rezolvaseră deja problema cu PDL-istul Alin Popoviciu de mai multă vreme. Adevărat șef al filialei democrat-liberale, Popoviciu începuse cu mai mult timp în urmă o luptă împotriva primarului. Luptă susținută de „Frați” prin diverse metode. Aceiași Cristești au mai lucrat și în zona Druckeria din PNȚCD, astftel că, în scurt timp, s-a pus pe picioare o majoritate confortabilă care să-l pună pe Stoia primar. E drept, cu titlu de interimat, dar tot primar se numea.
Dar de unde supărarea „Fraților” pe un primar a cărui campanie electorală au sponsorizat-o? Se pare că, după ce i-a servit inițial cu câteva HCL-uri și dispoziții (cea mai importantă cu cumpărarea terenurilor de sub întreprinderi), Robu s-a enervat de tupeul tot mai mare al celor doi. Care s-au crezut stăpânii Timișoarei, lucru care n-a căzut prea bine peste orgoliul primarului, el rupând orice fel de relații cu „Frații”. Care acum ar face orice pentru a-l îndepărta pe Robu de primărie. Iar ulterior poate ar schimba și numele orașului din Timișoara în… Cristeștișoara.
Comentarii prin facebook