Samartinean voteaza impotriva proiectului Rosia Montana

Deputatul PDL Cornel Sămărtinean este categoric împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. El va vota împotrivă, în primul rând temându-se de efectele pe care cianura le va avea asupra mediului înconjurător. Până acum, trei parlamentari de Timiș au declarat public că nu susțin acest proiect.

Cornel Mircea Samartinean deputat PDL (5)

Roşia Montană este un proiect extrem de nociv din punct de vedere al mediului pentru România. El trebuie gândit foarte bine, dacă va fi pus în practică, deşi mă îndoiesc. Ca partid de dreapta, PDL susţine orice proiect pentru România, indiferent că este vorba de aur, gaze de şist sau alte industrii. În acelaşi timp nu ne putem bate joc de mediu, ne gândim la copiii noştri”, ne-a declarat deputatul PDL. Cornel Sămărtinean cere răbdare şi e convins că, în câţiva ani, inovaţiile tehnologice ne vor permite să extragem aur de la Roşia Montană fără a afecta mediul înconjurător. „Dacă încă nu avem tehnologia necesară şi siguranţă pentru a putea scoate aurul, este de preferat să aşteptăm. La evoluţiile tehnologice, probabil în câţiva ani va veni ceva mai bun care nu ar aduce atâtea prejudicii mediului. Aurul la Roşia e la suprafaţă, nu trebuie să depui mari eforturi, trebuie doar o tehnologie nepericuloasă. Este clar că acolo sunt elemente suplimentare pe care mulţi nu le ştim. E clar că sunt lucruri ascunse. Nicio firmă serioasă nu stă 15-18 ani fără să producă nimic dacă nu are un interes major”, mai spune Sămărtinean. Până acum, au anunțat că nu vor vota proiectul senatorul liberal Petru Ehegartner și deputatul conservator Maria Grapini.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

9 comentarii pentru acest articol

Banateanul. a spus: (octombrie 14th, 2013 at 18:47 )

Felicitari dl. Deputat

Bojin Titu a spus: (octombrie 14th, 2013 at 23:53 )

S-a trezit prostanacu sa vorbeasca. Cei care exploateaza au tehnologia cea mai noua. Habar n-ai pe ce lume parlamentezi.
De fapt de candi pupi in dos echipa Bojin si Cristi Horea nu ma mir sa vrei la noi la usl!

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:23 )

Un domn de la mina Cătălina Monulesti mi-a trimis o scrisoare pe care o public integral. Are acest drept, la fel cum eu am dreptul să public in fotografia alăturată tăieturi din ziare care demonstrează că mina-muzeu a fost deschisă în vara anului trecut şi că în toamnă fusese deja vizitată potrivit RMGC de 2500 de turisti. Vă dau de asemenea şi o ştire de anul trecut de la B1, cu filmare în subteran şi tot tacâmul. Poate trăim în realităţi paralele, poate Roşia Montană e un fel de X Files în care adevărul e dincolo de noi. Mă bucur că Ponta i-a scos din mină unde este frig, este la fel ca într-o salină (12 grade temperatură constantă) dar tot n-am înţeles de ce trebuia să poarte premierul uniforma RMGC. Moise Guran

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:24 )

Stimate Domnule Moise Guran,
Mă numesc Călin David şi sunt unul dintre cei 33 de mineri din Roșia Montană care au protestat timp de 5 zile și 4 nopți în subteran pentru a ne face auziți.
Vă mulțumim că în emisiunile Dumneavoastră arătați interes pentru viața noastră, a celor din Roșia Montană.394037_109461522515255_182968949_n În același timp, tocmai pentru că arătați interes față de problemele de la Roșia Montană, suntem profund întristați de lipsa de înțelegere pe care ați arătat-o față de viața noastră aici, Dumneavoastră fiind un om cu multe posibilități de informare.
Trebuie să știți că trăind aici dintotdeauna din minerit, ne este greu să înțelegem toată împotrivirea care s-a abătut asupra mineritului, asupra locurilor noastre de muncă și asupra noastră din toate părțile.
Până când va fi posibil să veniți în Roșia Montană să stăm de vorbă și să vedeți la fața locului traiul nostru de zi cu zi, în legătură cu cele spuse de Dumneavoastră în timpul emisiunii din 16 septembrie – în care a fost invitat Domnul Prim Ministru Victor Ponta – dorim să lămurim următoarele lucruri:
Suntem mineri de subteran. Deși exploatarea de la Roșia va fi de suprafață (și a fost de suprafață începând din 1971) și minerii de suprafață tot mineri adevărați sunt. Dar noi în prezent suntem mineri de subteran in Mina Cătălina, în care ne-am blocat în semn de protest. Acesta este locul nostru de muncă; având experiență ca mineri de subteran, am fost angajați să ajutăm echipa de arheologie și pentru a lucra la redeschiderea galeriilor vechi surpate sau umplute cu material in totalitate, la întretinerea și amenajarea galeriei pregătite pentru vizitarea în viitor de către turiști.
Trebuie să știți că Mina Cătălina nu este în prezent un muzeu așa cum ați spus, este o galerie în care se lucreaza pentru a fi muzeu. Este o galerie cu conditii de subteran asemanatoare tuturor galeriilor miniere din țară. Echipamentul de protecție este obligatoriu de purtat. Ar trebui să știți că această galerie nu este deschisă în prezent pentru vizitare tocmai pentru ca este o galerie în care se lucrează.
Chiar dacă am primit apă și alimente, condițiile în care am stat timp de 4 nopți și 5 zile fac cat 1 lună de lucru în subteran, în frig, apă, noroi, nivel scăzut de oxigen, lumină slabă, unii dintre noi având probleme de sănătate; la acestea se adaugă lipsa condițiilor de igienă și, nu în ultimul rând, ci peste toate, lipsa celor dragi care ne așteptau îngrijorați la gura galeriei împreună cu miile de oameni din această parte a țării care s-au alăturat protestului nostru pentru că nu mai au răbdare de atâția ani de când se tot amână pornirea exploatării de la Roșia Montană.
Gândul la ei ne-a făcut să îndurăm toate suferințele și ne-a dat îndârjirea de a rezista: pentru că trebuie să știți că noi ne întrebam în fiecare zi: ce se va întâmpla cu noi și familiile noastre dacă nu vom avea de lucru?
Domnule Moise Guran, situația este pentru noi una de viață și de moarte, de aceea ne îndurerează faptul că protestul nostru este luat în râs.
Noi considerăm totuși că nu ați avut toate informațiile pentru a judeca situația noastră și condițiile în care a avut loc protestul; acum însă, pentru că aveți aceste informații, facem apel la buna dumneavoastră credință și vă rugăm să retrageți cele spuse dacă au fost fără intenție.
Vă așteptăm să veniți la Roșia Montană să veniți cu noi în galeria Catalina Monulesti, să înțelegeți cum muncim si traim, să înțelegeți de ce nu putem trăi fără un loc de muncă în minerit!
In numele celor 33 de mineri din Roșia Montană care au participat la protestul din mina Cătălina-Monulesti,
Cu stima,
CALIN DAVID

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:25 )

Victor Ponta și Moise Guran despre proiectul Roșia Montană, la TVR1

http://www.youtube.com/watch?v=bLHgKYoI7ws

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:37 )

Alte elemente privind istoricul RMGC[13][modificare]
La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest in continuare) și Gabriel – pe atunci Starx Resources Ltd. (?) – pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roșiei.
Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey”) ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd.” („Gabriel”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver; președinte al Gabriel este Vasile Frank Timiș.
Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înțelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obținut acordul acționarilor pentru achiziționarea tuturor acțiunilor lui Gabriel Jersey.
Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acțiuni pentru achiziționarea tuturor acțiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acționarii lui Gabriel Jersey care și-au vândut acțiunile au devenit acționarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacție, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acționarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover).
Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare și Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva”) și trei acționari minoritari: CARTEL BAU – S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”) (actuala Rosia Montana Gold Corporation – RMGC); proprietățile incluse în înțelegerea „Romanian Properties” sunt Roșia Montana și Bucium. Gabriel a contribuit cu US$ 357.000 pentru capitalizarea inițială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obțină licențele de explorare și exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăți. Regia se obligă să transfere societății aceste licențe de explorare, dezvoltare și exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obținerea lor” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).
În 2000, se modifică denumirea societății din EURO GOLD RESOURCES – S.A. în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare).[14

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:38 )

Istoricul RMGC[modificare]

În perioada 1997 – 2002, compania întreprinde explorări geologice, pentru determinarea cantității de minereu existent la Roșia Montană.
În anul 1999, RMGC obține licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999[4], pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație.
În 2000, cu finanțarea RMGC încep cercetările arheologice, cu participarea echipelor de specialiști de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național pentru evaluarea potențialului arheologic și arhitectural al Roșiei Montane. Până în prezent, compania a pus la dispoziția echipelor de cercetători circa 11 milioane USD [5].
Între 2002 – 2006 s-au elaborat studii de fezabilitate, inclusiv studii de condiții inițiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), una din etapele obligatorii pentru obținerea Autorizației de mediu, conform legii[6].
În perioada iunie 2002 – mai 2004 și octombrie 2006 – februarie 2008, RMGC achiziționează proprietăți în zona proiectului, pe baza unui Plan de acțiune pentru strămutare și relocare, acțiune benevolă a ambelor părți, conformă legislației românești și la standarde internaționale de responsabilitate în domeniu[7][8][9].
În mai 2006 RMGC depune la Ministerul Mediului Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului, la care a lucrat o echipă de experți români și străini, iar între iulie – august 2006 au loc 16 consultări publice (14 în România și 2 în Ungaria) pentru EIM, pentru a prezenta publicului proiectul minier și a răspunde la întrebările oamenilor; în urma etapei de informare și consultare publică au rezultat 5600 de întrebări care au fost transmise către RMGC de către Ministerul Mediului în ianuarie 2007[10]. RMGC începe în iulie 2007 construcția cartierului de strămutare din Alba Iulia, Recea, pentru familiile din zona de dezvoltare a proiectului care au ales să se mute la oraș, urmând ca în mai 2009 să fie inaugurat cartierul Recea din Alba Iulia, unde se mută 125 de familii de roșieni.
În luna septembrie 2009 comuna Roșia Montană intră oficial în Cartea Recordurilor, ca fiind prima localitate din lume cu cei mai mulți oameni care au căutat simultan aur cu șaitrocul. Recordul, omologat de celebra organizație Guiness World Records, a fost înregistrat cu ocazia sărbătorii de Ziua Minerului, în 30 august 2009. Organizatorul principal al evenimentului a fost Primăria Roșia Montană, iar RMGC a acordat sprijin logistic și financiar.
De la începutul anului 2009, la biroul de resurse umane al RMGC s-au primit circa 1000 de cereri de angajare, de la oamenii din comunitate; în prezent, circa 80% dintre locuitorii comunei nu au un loc de muncă.
În prezent, Roșia Montană Gold Corporation are 450 angajați, dintre care 280 muncesc la Roșia Montană. 80% dintre angajați provin din zonele influențate de proiectul minier: Roșia Montană, Abrud, Câmpeni și împrejurimi

Sasha. a spus: (octombrie 15th, 2013 at 13:43 )
SUNTEM AICI a spus: (octombrie 16th, 2013 at 12:29 )

Daca „Rosia Montana” se tergiverseaza si NU se ia o decizie ferma in Parlament AZI,
ATUNCI CU ROSIA MONTANA USL ISI ACOPERA DESCENTRALIZAREA =IMPARTIREA CIOLANULUI CU NOI CU TOT .

(asupra careia USL s-a consfatuit aseara – probabil fiind O URGENTA???)

Ecologistii ar putea fi deci IN MOD IRONIC pacaliti sa joace tocmai rolul minerilor- la mineriadele din ’90,

adica protestele INTRETINUTE PRIN tergiversarea „Rosia Montana”, prin zarva gazelor de sist, prin alba-neagra sondelor de petrol la cutremure,…..

SA FIE FOLOSITE PENTRU A SUFOCA orice alta indignare pentru LUCRURI MULT MAI GRAVE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Deci ECOLOGISTI, INCOTRO ????????????????????????????????????????????????????????

Verde sau nu, craca ni se taie de sub picioare / Pana privim noi la cat de verde e, Romania ni se ia de sub nas!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

*******citeste si da mai departe******

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Situația in România

Total: 19398 cazuri

4702
active
1270
decese
13426
vindecate

Situația globală

Total: 6366533 cazuri

3085491
active
377437
decese
2903605
vindecate

Cele mai citite articole


landscape-aerotim-1

Administratie vezi arhiva Administratie

Aconnect - Digitalizam Romania

Politica vezi arhiva Politica

dermaskin-orizontal

Sport vezi arhiva Sport

Muzeul National al Banatului

Social vezi arhiva Social

banner-iulius-town_728x90

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Numărul deceselor persoanelor care au fost infectate cu COVID-19 ajunge la 1.276 în România, conform Institutului Național de Sănătate Publică. În această după-amiază au fost anunţate alte şase decese. A murit o femeie de 76 ani, din județul Ilfov, confirmată cu Covid în 24 mai. A murit în 31 mai, suferind de insuficiență cardiacă, hipertensiune...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Au mai murit şase persoane infectate cu coronavirus. România ajunge la 1.276 de decese
  Polițiștii au dus cadouri unui număr de patru copii din Cenei. Darurile au fost cumpărate din bonurile primite în urma donării de sânge în cadrul campaniei „Protejăm oameni, ajutăm oameni!” cat și din contribuțiile polițiștilor timișeni. „De Ziua Copilului, polițiștii timișeni au dorit să aducă câteva zâmbete în plus. Astfel, am apelat la Academia...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Cadouri pentru copii, de ziua lor, de la polițiștii din Timiș
În 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății a celebreat ,,Ziua Mondială fără Tutun”. „La nivel mondial există 1,3 miliarde de consumatori de tutun. Numărul ar fi și mai mare dacă tutunul nu i-ar ucide pe jumătate dintre utilizatorii săi”, transmit reprezentanții Societății Române de Pneumologie (SRP). Reprezentanții SRP transmit că la fiecare patru secunde, tutunul...
Citeşte tot articolul Citeste articolul În România s-a observat o creștere a interesului tinerilor față de produsele care conțin tutun
Vremea deloc prielnică nu a fost un impediment, pentru mulţi timişoreni, care şi-au reluat plăcuta deprindere a zilelor de primăvară şi vară. Respectiv savurarea unei cafele pe terasă, dimineaţa, sau a unei beri după-amiaza şi seara. De la primele ore ale dimineţii, în pofida vremii urâte, terasele din central Timişoarei şi-au primit primii clienţi. Care...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Vremea potrivnică nu i-a oprit pe unii timişoreni să ia cu asalt terasele. Noile reguli care trebuie respectate/ Foto
Proprietarii de clădiri din Timişoara, respectiv cei care au în concesiune spaţii, ar urma să beneficieze de un fel de ajutor din partea municipalităţii, pentru perioada în care au avut activitatea afectată de pandemia de coronavirus. Mai precis, propunerea presupune reducerea cu jumătate a impzitului pe clădiri, de asemenea cei cu spaţii concesionate ar urma...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Frecţie la picior de lemn. Primăria Timişoara propune anumite reduceri la impozitul pe clădiri şi taxa de concesiune
Una dintre trecerile peste calea ferată aflate la intersecţia cu drumurile administrate de DRDP Timişoara a fost reabilitată. Vedeţi cum arată după realizarea investiţiei. Constructorul care se ocupă de contract a reuşit finalizarea lucrărilor de reamenajare a trecerii peste calea ferată de pe DN 58B, în apropiere de localitatea Birda, din judeţul Timiș. Aici au...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Trecerea peste calea ferată de la Birda a fost reabilitată. Vedeţi cum arată acum/FOTO
Top