În fiecare an, pe 21 mai, creștinii îi sărbatoresc pe Sfinții împărați Constantin și Elena. Datorită celor doi, mamă și fiu, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman. Peste 1,8 milioane de români își sărbătoresc în această zi onomastica.
Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creștinism în anul 312, după o minune dumnezeiască. Înaintea unei bătălii cu împăratul Maxențiu a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria „hoc signo vinces“ – „prin acest semn vei învinge“. A pus să se zugrăvească pe scuturile soldatilor acest semn și, sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxențiu, le-a învins și a cucerit scaunul de la Roma. Câteva luni mai târziu, a emis Edictul de la Milan (313), prin care acorda deplină libertate crestinismului. Împăratul Constantin a întreprins apoi și alte acțiuni menite să îmbunătățească viața crestinilor. A desființat pedepsele necreștine, precum răstignirea, a luat dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a generalizat ca zi de odihnă duminica si multe altele. O altă mare realizare a fost construirea, din temelii, a unei mari cetăți, care îi va purta secole de-a rândul numele: Constantinopol („orașul lui Constantin“).
Alături de Constantin este cinstită și mama sa, Elena, care a întărit și a răspândit credința. Tradiția spune că, datorită eforturilor Elenei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. După ce a găsit relicva la Ierusalim, împărateasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum și piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. În perioada petrecută la Ierusalim, Elena a inceput construcția unor biserici la mormântul Domnului, în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei poate fi văzut la Muzeul Vaticanului.
În popor există mai multe superstiții legate de această zi. Mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau in jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Peste 1,8 milioane de romani își serbează onomastica pe 21 mai, mai mult de 1,1 milioane fiind femei. Majoritatea bărbaților, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alți 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. 20.002 de barbati se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi și 315 – Costeluș. Cele mai multe femei care își sărbătoresc onomastica, 884.229, se numesc Elena. Alte 124.773 sunt Ileana, iar 69.944 – Lenuța. Alte 53.613 de femei poarta numele de Constanța, 26.811 – Constantina, 4.279 – Leana și 1.467 – Nuți.
Comentarii prin facebook