Chestionat de colegul Dragoș Boța în problema apetitului PSD Timiș pentru primarii și consilierii traseiști în Timiș, deputatul Sorin Grindeanu i-a luat, firește, apărarea lui Titu Bojin, președintele CJ și PSD în Timiș. Până la un punct am constatat o oarecare sinceritate la junele pesedist, când a explicat că nu e un mare fan al primarilor racolați, dar că în cazul consilierilor CJT aduși la PSD de la PDL e vorba de un calcul pragmatic pentru asigurarea unei majorități în legislativul județean. Să aibă Titu Bojin cu cine guverna și gestiona resursele pe care guvernul le împarte cu mare „larghețe” Timișului. Corect. Ce atâtea doctrine brusc regăsite, oameni neînțeleși în partidele din care făceau parte, binele poporului și alte „bărbi” cu care ne-au obișnuit traseiștii și noile lor gazde?!
Ca și prietenul său Victor Ponta, care una gândește ca premier și alta ca deputat, și Sorin Grindeanu și-a schimbat brusc haina, mesajul și logica. Astfel că, îmbrăcând salopeta de politician demagog, Grindeanu l-a înfierat pe primarul Robu pentru angajarea la regia municipală Horticultura SA a soției liderului PP-DD, viceprimar de Arad, care i-a plasat doi consilieri municipali în ultimele săptămâni. Partea cu angajarea pe ochi frumoși a soției PPDD-iste e condamnabilă, indiscutabil, dar, brusc, Sorin Grindeanu nu mai are aceeași îngăduință pentru calculele pragmatice care asigură majorități. Ceea ce e permis PSD la CJT, pomparea de bani publici unor lichele de primari care au ales să stea ghiocel în fața lui Titu Bojin, evident de dragul binelui alegătorilor, nu mai e permis și la Consiliul Local Timișoara, tot din ban public.
În logica sa pesedistă, Sorin Grindeanu precis îi dă dreptate lui Nicolae Robu, că doar îi merge mintea. La urma urmelor, primarul n-a făcut decât să tragă sfori pentru a-și face o majoritate fragilă, care să voteze eventual proiectele executivului local. Și cu care majoritate să-l schimbe eventual pe viceprimarul moș Stoia, la fel cum au făcut pesediștii cu vicepreședintele CJT liberal, Marian Vasile. Și cum s-a încercat cu viceprimarul Diaconu, dar nu s-a reușit. Dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Nu știu dacă primarul Robu va putea să scoată dintele și ochiul ăla pesedist, în semn de răzbunare, dar măcar democrația asta plină de traseism i-o permite și liberalilor, așa cum i-a permis-o și pesediștilor. E voie, dom’ Grindeanu?
Nu-i găsesc scuze primarului Nicolae Robu pentru racolările făcute. Ipocrizia liberalilor caută s-o concureze pe cea pesedistă atunci când au promovat principiul nefolosirii ordonanței traseiștilor în favoarea ACL, pentru ca mai apoi să completeze pe unde era cazul cu „persoane de calitate”. Care va să zică, ăia care plecau din PNL erau oameni fără caracter, normal, dar ăia care veneau din alte partide spre ACL, eeeee, ăia sunt politicieni de mare calitate, oameni deosebiți! Nici n-a apucat consilierul județean PSD Marcel Mihoc să șocheze lumea cu plecarea din partidul aflat la putere, că Nicolae Robu a și pornit laudele la adresa acestuia, dezvăluind că de mic copil îl aprecia pe omul Mihoc, o speranță a clasei politice timișene și românești.
Concluzia tristă e că în România încă nu se poate altfel. Întotdeauna cei care sfidează democrația și etica politică sunt avantajați într-o competiție feroce cu cei ce cred în aceste valori. Nu poți concura cu PSD fără să-i folosești, măcar parțial, armele. Doar așa a reușit și PDL, în mandatele trecute, să dea cu flit marelui partid social-democrat, ceea ce nu înseamnă că noi, ca alegători, mai avem vreo speranță în salubrizarea mediului politic.
Comentarii prin facebook