Trei importante instituţii din Timişoara s-au întrecut sâmbătă în audienţe. Ba două dintre ele au chiar concurat în manifestări petrecute la aceeaşi oră. Este vorba de clubul de fotbal Politehnica, care a atras vreo 8.000 de timişoreni la partida cu FC Târgu Mureş, Mitropolia Banatului şi alte centre de cult de pe Bega au adunat şi ele mii de enoriaşi la slujba Învierii, pentru ca instituţia clubbingului din urbe să desăvârşească bucuria credincioşilor de vârste mai tinere. Cum de DJ S4L3 şi DJ Elless nu mă mai ocup demult, înainte de Învierea Mântuitorului am decis să văd cum învie echipa patronată de Marian Iancu după trei egaluri pe teren propriu şi o înfrângere în Giuleşti. Nicio şansă. Jocul lui Poli îmi amintea de teoria savantă a lui Iancu cu privire la stilul de joc al lui Dorinel Munteanu la Galaţi. Preşedintele lui Poli prorocea el că Oţelul de aia e lider pentru că, până în iarnă, cu mici excepţii, niciun antrenor n-a reuşit să descifreze jocul lui Dorinel. Şi că, între timp, mari profesori în antrenorat au decodat strategia gălăţeană, ceea ce îi va facilita lui Poli un succes în anul aniversar. Parţial a avut omul dreptate, dar n-a bănuit petrolistul că în groapa pe care i-o sapă Oţelului cu logica sa de fier va pica chiar Duşan Uhrin Jr. După patru victorii cu echipe modeste în acest început de miniretur, cam toţi adversarii şi-au dat seama cum joacă antrenorul ceh. Cred că şi Mister Velcea, dacă era antrenor la Tg. Mureş, ar fi ştiut să blocheze mingile aruncate pe vârfuri ale lui Alexa şi Burcă, ba poate ar fi debusolat şi mai tare visătoarea apărare pe zonele lateralilor Helder şi Sepsi. Acum prea multe nu mai sunt de făcut, mergem înainte, vorba fotbalistului elevat. Eventual să ne rugăm să nu bată Steaua tot până finalul campionatului, iar noi să pierdem mai puţine puncte decât sunt în stare să rătăcească Oţelul şi Vasluiul, alte două formaţii care n-au faţă de primul loc în Liga lui Mitică, dar nu prea au cum să-l evite.
Bună campania de promovare a celor de la Poli înainte de meciul de sâmbătă, cu sticla de vin dată gratis celor care cumpărau două bilete. Măcar aşa s-a ales lumea cu ceva, gratis, cum îi place românului, că de la biserică doar Lumina a fost de-a moaca, iar în cluburi nici măcar atâta. Vinul trebuia să se cheme „Sânge Violet”, dar eu am nimerit la punctul de vânzare din Mall o sticlă „Frunza Rose”. Bine că n-a fost „Frunza Rouge”, că imediat îmi şi aminteam de sticlele alea cărate cu simţ de răspundere de arbitrul Mureşan de la Garda Financiară la autocarul lui Dinamo. Săptămâna trecută am văzut la salonul internaţional de vinuri de la CRAFT un soi bulgăresc numit „Lenea”. Cred că din ăla bea Zicu de câteva săptămâni bune.
Comentarii prin facebook