Unul dintre monumentele de arhitectură industrială ale Timișoarei intră oficial în circuitul turistic. Se întâmplă chiar de 1 decembrie, când Colterm deschide poarta hidrocentralei proiectate, acum mai bine de un secol, de arhitectul Laszlo Szekely.
În perspectiva anului 2021, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană, Colterm se alătură eforturilor administrației locale și va contribui cu propriile obiective. Pe 1 decembrie, la nodul Hidro (hidrocentrala de pe Bega), de pe str. Frederic Chopin 1, Colterm SA deschide oficial poarta pentru turiști. Hidrocentrala va putea fi vizitată în fiecare duminică, începând cu 10 decembrie. construită în urmă cu 107 ani, este singura din Europa care funcționează având o asemenea vechime. Unii cercetători consideră că așa-numitul ansamblu al turbinelor este cea mai valoroasă operă de arhitectură industrială în stilul anilor 1900 realizată la Timişoara.
Purtând semnătura celebrului arhitect Laszlo Szekely, edificiul este construit în stil Wiener Secession. Turnul asemănător unui donjon medieval, destinat spaţiilor administrative, poartă pe faţadă stema oraşului. La baza turnului se afla un balcon. Pe fațada dinspre aval se găsesc ferestre în formă de arc, iar deasupra ecluzelor de supraplin ale centralei se află o pasarelă din lemn cu decorații. Necesitatea construirii hidrocentralei a fost impusă de alte multe premiere ale Timișoarei, ea acoperind la acea vreme aproape întregul necesar energetic al urbei. Construcția a început în 1909, centrala fiind pusă în funcţiune pe 3 mai 1910, ajungând să producă 89% din consumul de energie electrică al capitalei Banatului.
A fost atât de bine realizată, încât, de-a lungul timpului, au fost necesare doar câteva lucrări de întreţinere tehnică. În 1930 a fost prima reparaţie, iar în 1954 a fost înlocuit tabloul electric de comandă de fabricație germană cu aparatură sovietică. În timp, sala maşinilor a fost renovată, iar clădirea care adăposteşte mecanismele de acţionare a stăvilarelor a fost restaurată după modelul original. Amplele lucrări de consolidare de după Revoluție, prin injecții de beton, fac ca, în prezent, clădirea construită inițial pe rocă și nămol întărit să stea practic pe o pernă de beton.
Comentarii prin facebook