Timișorenii sunt foarte toleranți și exemplul lor poate fi urmat la scară planetară. Asta spune Nicolae Robu, care dă și un exemplu: a fost ales de două ori primar, deși, la origine, este „vinitură”. Acum, din postura de timișorean vechi, are sfaturi pentru toți cei care vin de tineri în orașul de pe Bega.
Recentele declarații ale primarului Nicolae Robu, legate de cei care locuiesc în Timișoara, dar fără acte legale, au stârnit tot felul de reacții. Ideea edilului, ca parcarea între blocuri să nu mai fie permisă decât pentru mașinile cu numere de Timiș, a făcut vâlvă inclusiv în județele alăturate. „Am văzut titluri din Caraș, de exemplu… Cât de tâmpit pot să fii să pui un asemenea titlu? Ceva de genul «Robu scoate mașinile de Caraș din Timișoara» sau «Cărășeni, nu mai aveți ce căuta cu astfel de mașini în Timișoara» Sigur, dacă astfel de titluri au fost în Gorj, în Mehedinți, atunci oamenii au reacționat. Trebuie să mă citească exact pe mine, să mă asculte exact pe mine și apoi să reacționeze”, a declarat marți edilul.
Robu spune că îi înțelege cât se poate de bine pe tinerii proaspăt veniți la Timișoara, pentru că se regăsește în situația lor. „Am aceeași experiență ca și ei, am venit în Timișoara, știu cât e de greu să ajungi la 20 de ani, la 23 de ani, singur, într-un oraș mare, venind de la țară, să pleci, îți iei o gazdă, să pleci la drum, să începi să îți cumperi linguri, furculițe, cuțite, farfurii și toate cele. Era o casă unde stătea proprietarul și o construcție anexă în curte, am stat separat. Știu cât de greu este, pentru acești tineri, ei sunt de admirat că vor să-și facă un rost în viață, vin în Timișoara nu să fure, ci să muncească cinstit. Îi respect, vreau să le vin în ajutor. Am fost aseară după fotbal la o bere și chelnerița mi-a spus că e din Mehedinți și că de patru ani încearcă să-și facă flotant pe Timișoara și nu poate, că nu vrea proprietarul s-o ajute. Da, uite, dacă ar avea flotant, cum cer eu, ar avea o mulțime de drepturi, de facilități, pe care le au cetățenii cu acte în regulă”, a explicat edilul.
Nicolae Robu are un sfat pentru cei proaspăt veniți în Timișoara: să nu plece urechea la răutăți. Se dă pe el însuși ca exemplu și spune că este dovada grăitoare a toleranței care caracterizează oamenii din urbea de pe Bega. „Recomand tuturor să respecte stilul Timișoarei, să-l împărtășească, să trăiască în el. Timișoara, printre altele, are în spiritul său această toleranță greu de întâlnit în alte părți. Nu sunt reprezentativi cei puțin fundamentaliști, care și de mine s-au legat, să mă duc la Bocsig, că sunt vinitură (…) Ar greși noii timișoreni dacă s-ar lăsa afectați, trebuie să fim oameni tari, nu să ne afecteze ce spune oricine. Ce-ar fi să iau eu în seamă tot ce se spune despre mine, tot ce se spune la adresa mea. Nu trebuie să se ia după ce spun unii alții și să dea replică. Modelul Timișoarei și al Banatului poate fi urmat în toată lumea, este un exemplu valabil la scară planetară”, spune primarul Timișoarei.
Da, sunt vinitură. Timișorenii, cei mulți, au făcut dovada că acceptă noi cetățeni, de exemplu alegându-mă pe mine de două ori, ca primar al lor. Dacă nu ar fi fost această caracteristică a Timișoarei, de toleranță, nu ar fi ales timișorenii. Am spus-o în nenumărate rânduri, nu sunt născut în Timișoara, provin din județul Arad și, cu toate acestea, timișorenii m-au ales, mă apreciază, nu am nicio problemă cu timișorenii născuți aici.
Primarul Nicolae Robu
Intenția sa, spune Robu, este strict legată de viitorul Timișoarei. „Nu este normal pentru administrația publică să știe câți cetățeni trăiesc în oraș? Eu trebuie să dimensionez, să prefigurez dezvoltarea orașului. Am citit foarte multe dintre postări și îmi dau seama că acești noi cetățeni ai Timișoarei se confruntă cu niște dificultăți. Nu vreau tensiuni între proprietari și chiriași, o să gândim un mecanism să aflăm care e populația orașului. Noi ar trebui, în documentele oficiale, să apărem cu populația reală”, a conchis edilul.
Despre spiritul Banatului
Am postat o filmare de la Sânmihaiu Român, unde am fost la ziua comunei. Am fost luat în horă de o olteancă aprigă. Juca extraordinar, era în cap, acolo, și a venit și m-a luat la dans. Am rămas foarte mult cu acei oameni în horă, deși cu dansul nu prea le am. Am rămas pentru că mi-a fost mai mare dragul să văd cum se cânta oltenește și sârba oltenească este superbă, îmi place enorm să mă uit la cei care dansează sârba oltenească. Venea un brâu bănățean, venea o ardeleană, ajungea la rând muzică și dans din Moldova, apoi ceva sârbesc… Era ceva absolut o bucurie să vezi așa ceva. Ăsta este spiritul Banatului și Timișoara este capitala Banatului (…) Toți jucau cu aceeași plăcere pe tot ce se cânta. Unde ajungem dacă noi, timișorenii vechi – eu de acum, după atâția ani, sunt timișorean vechi – vorbim cu răutate pe olteni, oltenii pe noi, ardelenii cu oltenii, moldovenii nu pot rămâne nici pe dinafaă, și ajungem să fim în relații de ură, de neînțelegere. Câștiga cineva? Dimpotrivă, e o tâmpenie.
Comentarii prin facebook