Când mitomanul Victor Ponta îmi va înșela așteptările și va salva România de corupție, de sărăcie și de lipsa perspectivei, cui credeți că-i voi mulțumi din tot sufletul? Către cine îmi voi arăta eu recunoștința veșnică pentru umărul pus la susținerea PSD, a sistemului politic întreținut de acesta și pentru însuși Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României? Cui să-mi dedic plecăciunile, dacă nu celor care, prin donații către partid, au făcut posibil ca premierul V.V.P să scoată țara asta din rahatul lăsat de înaintașii comuniști și socialiști? În acel moment, zic eu foarte îndepărtat, îi voi mulțumi lui Marcel Mihoc, secretar executiv PSD Timiș, consilier județean și locul șapte în topul național al donatorilor PSD, pentru că și prin efortul său noi o vom duce bine, chiar foarte bine.
Când alții își scoteau ochii împărțind posturi și alte privilegii, omul și-a rupt de la gură, și-a luat de pe foale, ca să dea la partid o frumoasă sumă de bani (28.500 lei) în anul 2013, conform datelor Autorității Electorale Permanente. Dar nu numai lui Marcel Mihoc îi voi fi recunoscător că l-a ajutat pe Victor Viorel Ponta, premierul României. Socrul Ilie Sârbu, de asemenea, a investit 38.600 lei în partidul condus de tatăl nepotului său, pentru ca acesta să trăiască într-o Românie a corectitudinii și a șanselor egale. Și alți timișeni și-au dat seama că a investi în PSD e mult mai avantajos decât să bagi banii la Loto 6 din 49, să-i bei sau să-i dai la curve. În fine, n-am să-i înșir pe toți, dar printre aceștia apar Adam Crăciunescu, Pentru Andea, Dejan Plavoșin, Ovidiu Brânzan, Nicolae Oprea și alții. Mulțumiri speciale merită un mucenic precum Nicolae Oprea, care cu un salariu de vreo 2.000 de lei de la CJT a reușit să dea peste 8.450 lei la partid, luându-și de la gură cam o treime din leafa lunară, ceea ce nu-i puțin în ziua de azi.
Aș reveni însă la Marcel Mihoc și la efortul său înduioșător. Conform declarației de avere completate la mijlocul lui 2013, Marcel Mihoc a adunat într-un an cam 30.000 de lei. Ban pe ban, cu sudoare. Din indemnizația de consilier județean și din diferite firme la care este acționar, Mihoc n-a impresionat prin acumularea de averi. Cel puțin așa zice hârtia oficială. Ce-s ăia 30.000 de lei pe an pentru un om de afaceri PSD? Pe vremuri, te dădea afară din partid dacă trăiai în halul ăsta. E, uite că din acești bani, 28.500 au fost dați la PSD. Omului i-au rămas 1.500 lei să trăiască tot anul, dar și să-și plătească ratele la un credit de peste 50.000 de euro pe care l-a luat de la o bancă, deși are dați 30.000 de euro ca împrumut personal înregistrat în declarația de avere. Vă închipuiți în ce sihăstrie o fi trăit omul ăsta cu 1.500 lei pe an? Ăsta om, ăsta membru de partid! Uite, de dragul partidului, Marcel Mihoc a acceptat să intre în rândurile celor 50 de milioane de europeni ce trăiesc sub pragul sărăciei absolute, conform barometrelor UE.
Căci la nivelul ăsta trebuia să-ți mai schimbi cămașa, să-ți mai cumperi un costum, un pantof. E foarte greu în ziua de azi să fii secretar executiv PSD și să nu-ți permiți astfel de lucruri. Oare Marcel Mihoc cumpăra salam la ofertă? Cum naiba reușea să trăiască omul ăsta cu atâtea restrângeri?, sunt întrebări pe care orice om obișnuit, care știa despre un alt fel đe circuit al banilor în partidele aflate la putere, și le pune în mod rațional și legitim. Ce-ați vrea, să mă întreb ce altfel de afaceri necuprinse în declarația de avere i-a facilitat lui Mihoc partidul, ca să poată trăi și dumnealui bine? Sau trebuia să-mi imaginez că partidul are o mare problemă, că nu mai știe cum să-și spele banii, de-l face pe Mihoc de râs în fața colegilor, că n-are din ce să-și cumpere un deodorant sau o cremă de ghete? Asta vreți să mă întreb? Bine, mă întreb!
Comentarii prin facebook