Evacuarea unui corp al Spitalului de Copii pentru a face loc cunoscutului clan Cârpaci a repus pe tapet problema mafiei imobiliare țigănești. Subiectul s-a dezvoltat foarte mult și la nivel național, mai multe televiziuni de știri alocându-i spații generoase de dezbatere. În Timișoara s-a scris și s-a vorbit enorm despre modul în care țiganii au pus mâna pe foarte multe imobile vechi, în unele dintre ele funcționând în trecut instituții spitalicești. Rând pe rând, acestea au ajuns în proprietatea țiganilor, fără ca nicio instituție a statului, și aici includ și primăria, să schițeze un gest. Primăria s-a făcut vinovată, de fiecare dată, că n-a apelat la dreptul de preemțiune. Nu mai vorbesc că n-a solicitat niciodată în instanțe comisii rogatorii, atunci când clanurile țigănești descopereau tot felul de „moștenitori” din Germania până în Brazilia.
Așa că fostul primar Gheorghe Ciuhandu ar trebui să aibă bunul simț să tacă atunci când se vorbește de mafia țigănească, nu să dea lecții de viață, așa cum face mai nou. E un fapt care se vede din satelit: în ultimii ani, Timișoara a devenit o Strehaia a Vestului, din cauza palatelor țigănești și turnulețelor din dotare. Vorbind de o anchetă împotriva mafiei imobiliare țigănești, primarul Nicolae Robu a arătat cine ar fi complicii acesteia: judecători, notari, angajați ai Cărții Funciare, dar și oameni din primărie. Ar mai putea adăuga polițiști, procurori, avocați. Și ar mai fi o categorie aparte, la care mă voi opri în rândurile următoare: arhitecții
Dacă despre categoriile enumerate de Robu s-a vorbit foarte mult, despre arhitecții care au contribuit din plin la mutilarea feței Timișoarei cu acele hidoase palate s-a spus mai puțin. Am ajuns la ei fiindcă, în ultima perioadă, îi văd extrem de vocali și implicați în problemele urbei. Nu știu cine are dreptate, Robu sau arhitecții, în privința Inelului 1 de circulație, dar regret că arhitecții n-au avut poziții la fel de ferme în momentul în care, unul după altul, în Timișoara se ridicau de acum celebrele palate țigănești. Evident, ei n-au vreo legătură cu retrocedările dubioase care au avut loc. În mod cert însă, și-au pus amprenta pe schimonosirea Timișoarei cu acele imobile grotești.
Banii neavând miros, nici măcar cei ai baștanilor romi, mai mulți arhitecți și-au adus din plin obolul la propășirea acestor kitsch-uri. Se știu ei care. Printre cei mai cunoscuți s-a numărat Nicolae Bușilă, soțul celei care, ani la rândul, a condus Direcția de Urbanism a Consiliului Județean. De unde și prezumția unor complicități între unii arhitecți și instituții publice. Repet, cei mai mulți n-au avut legătură cu casele țigănești. Dar au greșit prin tăcere, prin pasivitate, prin faptul că nu și-au luat la rost colegii aflați în simbria țiganilor.
Trebuiau să se ridice și să spună: „Stop! Timișoara e Timișoara. Aici nu e Strehaia, mergeți acolo, dacă vreți palate cu turnulețe!”. Dar n-au făcut-o. Altfel, e bine că se simt preocupați acum de fața Timișoarei, față urâțită tot de ei. Fără legătură cu palatele țigănești, dar în aceeași zonă a kitsch-ului, trebuie spus că un fost șef al Ordinului Arhitecților din Timișoara, Adrian Ionașiu, a proiectat hidosul „acvariu” din centrul Timișoarei. Atunci despre ce vorbim? A fost oare „acvariul” mai frumos (sau să spun mișto, dacă tot e vorba de țigani?) decât un pasaj prin fața Operei? Și încă un lucru. Primarul Robu are dreptate: scările Catedralei Mitropolitane sunt foarte urâte, parcă ar fi o scară de bancă sau firmă. Nici aici arhitecții nu-și asumă responsabilitatea, dând vina pe muncitori.
Comentarii prin facebook