Prin marea „grijă” a lui Călin Popescu Tăriceanu, campania electorală pentru alegerile prezidențiale ia o nouă turnură, respectiv suspendarea și demiterea lui Traian Băsescu. În lipsa unui proiect de țară, în afară de „să i-o tragem lui Băsescu”, Tăriceanu bulversează scena politică, dar și campania electorală cu acest demers mai mult decât dubios. La fel de adevărat este și faptul că nici Victor Ponta n-are alt proiect, dar măcar al lui este ceva mai frumos ambalat. Tot o chestie maronie și urât mirositoare este, dar îmbrăcată în staniol, pe când Tăriceanu ne-a aruncat-o (chestia) direct pe masă. Adică Ponta și PSD vorbesc frumos de o Românie post-Băsescu, una ruptă din Soare, fără a explica prea mult cum o să ajungem la ea. În afara faptulul că va dispărea Băsescu din peisaj. PSD este acum mai atent la astfel de gogomănii, trebuie să guverneze o țară (nu contează cum), trebuie să aibă relații internaționale etc. Îi convine de minune demersul, dar nu vrea să-l inițieze, că s-ar face puțin de cacao.
Pentru așa ceva folosești argații de prin curte sau grajduri. Este un apanaj al slugilor acest lucru, iar Tăriceanu este slugoiul perfect, slugoiul pe care și l-ar dori orice stăpân. El a luat rahatul în băț și-l plimbă ca pe un drapel de luptă. E clipa lui de glorie, e propria Saturnalie, sărbătoarea romană când servitorului i se permite să fie stăpân pentru o scurtă perioadă. Prin urmare, de acum înainte, întreaga dezbatere publică, încurajată și de televiziunile aflate în slujba PSD, se va duce în legătură cu suspendarea lui Băsescu. Cine vrea și cine nu vrea. Evident că o astfel de dezbatere îi convine de minune lui Ponta, care n-are nimic altceva să ofere românilor, în afara deja celebrelor sale minciuni. În schimb, având nevoie și de voturile „băsiștilor”, dar și ale celor care nu-l înghit nici pe Băsescu, dar nici PSD, Iohannis este pus să facă joc de glezne. E adevărat că românul nu se hrănește cu proiecte, nu vrea să audă strategii de dezvoltare. Se bucură, aplaudă sau înjură când X „i-o trage” lui Y sau Z îl scuipă pe X. Însă în 25 de ani de așa-zisă democrație, să ajungem într-un punct atât de jos, ca o campanie electorală pentru prezidențiale să se învârtească în jurul unei false probleme, e prea de tot. Fiindcă suspendarea lui Băsescu este un bluf și o păcăleală ordinare, atâta timp cât el va pleca oricum de la Cotroceni. Și e doar „meritul” lui Tăriceanu că s-a ajuns atât de jos.
Am mai scris-o cu ceva timp în urmă. Cei mai mulți oameni îmbătrânesc frumos. Chiar și cei care în tinerețe au avut multe păcate. Sunt mai buni, mai înțelepți, mai chibzuiți. Alții, cu scurgerea anilor, adună doar frustrări, pizmă și, eventual… neveste. Au fața tot mai schimonosită de ură. Îmbătrânesc al naibii de urât. Frustrările adunate îi duc până în postura de-a ajunge slugi. Și nu la oricine, ci la unul ca Victor Ponta. Ăsta e Călin Popescu Tăriceanu, fost mare liberal, fost premier al țării. Un slugoi în slujba urmașilor foștilor comuniști.
Comentarii prin facebook