Miercuri, în deBanat.ro a apărut un articol la rubrica „pe surse” (o rubrică mai veche cu valențe de pamflet la care colaborează toți redactorii și, ca atare, nesemnată), un articol cu titlul „Druckeria, Herzogheria, Putineria”. Fiindcă în multe comentarii, am fost acuzați că nu avem curajul răspunderii, nesemnând acest articol, revenim cu un articol semnat și, prin urmare, asumat. Din start, trebuie să spun că în România s-a câștigat în aproape 25 de ani măcar libertatea de expresie. De altfel, acest drept la opinie este poate cel mai mare câștig de care ne putem bucura astăzi. Putem să ne exprimăm propriile opinii, cu care unii pot să fie de acord sau nu. Prin urmare, în cele ce urmează n-o să fac acuze de delict de opinie, ci de altceva.
E treaba și dreptul consilierului local Bogdan Herzog să aplaude frenetic agresiunea armată a unei țări, în speță Rusia, asupra unui stat independent cum este Ucraina. E dreptul lui să fie ipocrit, spunând că Rusia a adus pacea cu tunuri și tancuri în Crimeea! Dacă ne uităm în istorie, orice cotropitor și-a motivat agresiunea prin faptul că aduce pacea în teritoriile ocupate. La fel cum a adus pacea în România și măreața Armată Roșie (pe care individul cred c-o regretă acum). Admirator fanatic al Rusiei, are tot dreptul din lume să înjure Uniunea Europeană și Statele Unite, așa cum o și face în textele sale. Poate să scrie zeci de articole la oficiosul putinist, ex-KGB-ist, Vocea Rusiei, așa cum o face. Poate să bată mătănii în fiecare noapte în memoria lui Hitler, Stalin, Mao, Pol Pot, Idi Amin, Kim Ir Sen și alte modele ale lui „Țarului” de la Kremlin. Omul are tot dreptul din lume să se roage pentru viața lui Putin, Kim Jong-un, Castro, Maduro și alți mari luptători împotriva „putredului Occident”. În fine, poate fi agent de influență a Rusiei, e treaba SIE să verifice cât de malign este este.
Are toate aceste drepturi, chit că e persoană publică, consilier local în orașul Timișoara. (Acea Timișoară anti-totalitaristă și pro-occidentală). Chit că în campania electorală nu cred că a spus că este împotriva UE și SUA și un mare fan al urmașei Uniunii Sovietice. Poate să și conducă o așa-numită Ligă Bănățeană, poate fi șef și la Druckeria. Dacă oamenii îi acceptă opiniile pro-totalitare, pro-războinice și anti-europene e treaba lor.
Un lucru nu cred că are însă voie. Să mintă electoratul, să mintă timișorenii. Să semnalizeze creștin-democrația, dar să fie opusul ei. Nu cred că are voie să se înscrie și să fie primit într-un partid istoric și democratic în esența sa, cum e PNȚCD, întinând memoria țărăniștilor care au murit în pușcării pentru ideile lor exact opuse lui Herzog. Să și ajungă, nu știu prin ce pârghii (bani, sarcină de serviciu?) consilier local al acestui partid. Nu cred că are voie să se declare anti-PSD-ist, dar să votezi ca acest partid să-și ia moca un sediu. Să te dai anti-PSD-ist, dar să asculți ordine de la Traian Stoia (Vom reveni în curând de unde și slugărnicia în fața PSD și a lui Stoia). Iar obligația PNȚCD, măcar morală, în cinstea înaintașilor săi, este să-l extirpe din partid cât mai repede. Astăzi, dacă ieri nu s-a putut!
În cele ce urmează, iată și câteva exemple din gândirea lui Herzog. Asta așa, ca să-i diseminăm mărețele-i opinii. „Dezlănțuirea crizei ucrainiene cu larga insistență a birocraților europeni și a țuțărilor acestora – vezi declarațiile insipidului Van Rompuy și prezența lituaniană și poloneză în mijlocul demonstranților de la Kiev – nu vine întâmplător la scurt timp după marile succese diplomatice rusești în problemele Siria și Iran. Faptul că medierea rusă a condus la evitarea pe moment a unui război de anvergură, poate mondial, pare să nu fi satisfăcut toate părțile implicate. Reacția a fost mutarea teatrului de acțiune mai aproape de Rusia, pecepută ca principalul opozant al sistemului hegemonic actual” (Vocea Rusiei – 7 decembrie 2013). E clar, manifestanții de la Kiev au fost trimiși în stradă de „agenturili” UE! „Prin organizarea Olimpiadei de la Soci, președintele Putin a intenționat să arate lumii o Rusie renăscută din propria-i cenușă, eliberată de comunism și revitalizată după un deceniu de jaf din partea oligarhilor. Rusia pe care o reprezintă Putin se dorește o țară echilibrată, stăpănă pe destinul ei, o țară care nu acceptă amestecul altora în propriile decizi, dar, în același timp, este capabilă să ofere prietenie și deschidere (…) O Rusie nouă, o Rusie puternică, o țară competitivă și deschisă cred că a fost o lecție pe care a dorit Putin să o ofere propriului popor și lumii întregi”. (Vocea Rusiei, 10 februarie). „Putin nu are nicio vină pentru tot ce se întâmplă acolo. El este împăciuitorul, vrea ca lucrurile în zonă să evolueze pe cale pașnică”, (deBanat, 4 martie 2014). No comment!
Comentarii prin facebook