Multă vreme m-a fascinat o fotografie cu președintele Traian Băsescu râzând în mijlocul unui sobor de preoți mai ceva ca schimbătorul de valută după ce i-a tras o „Maradona” unui client naiv. Popii erau de-o crispare soră cu deconspirarea la Securitate ca poliție politică, iar „Marinarul” se simțea ca după un șpriț cu Gigi Becali, „pe ei, pe ei, pe mama lor!”. Dacă mă chema Joseph Pulitzer, nu stăteam pe gânduri și-i acordam degrabă fotografului inspirat premiul bine meritat și-un cec de 10.000 de dolari. Dar cum nu sunt, mă mulțumesc să-l felicit pe Alin Popoviciu pentru poziția luată în fotografia de grup a delegației PDL cu cancelarul german Angela Merkel. O minunăție de poză, numai bună de pus în ramă la rudele din Bihor.
Nu știu ce făcea gașca aia de pedeliști la frau Merkel în afară de a obține oleacă de legitimizare, o franciză politică pentru România. Știu, cum să nu?, pedelișii fac parte din aceeași familie politică europeană, dar Blaga și ai lui mai au de oferit în parteneriatul cu PPE ceva mai mult decât oferă PNȚCD, alt partid eșuat, verișor cu formațiunea cancelarului german. În acest context, cadrul foto pe care Merkel l-a oferit „popularilor” pedeliști din România seamănă cu vreo scenă din Disneyland, cu îndrăgite mascote puse la pozat alături de niște copii aflați în delir. Delirul se revarsă din fotografie dinspre două personaje familiare Timișului. Senatorul Vasile Blaga parcă a văzut locomotiva cu aburi prin mijlocul secolului 19, arătându-și excesiv „fasolea” spre obiectivul foto, uitând compet de doliul după tatăl ce l-a părăsit cu câteva zile înainte de vizita în Germania. Dorind să arate că nu degeaba i se spune „Nebunelu’”, deputatul Alin Popoviciu apare în cadru mai degrabă ca un intrus ce parazitează vizual în interviu cu Meme Stoica după o etapă în Ghencea.
Dacă asemănarea cu vreun „aurolac” stelist nu e potrivită, atunci Alin Popoviciu din poza cu Merkel aduce cu un Alin Popoviciu bucuros că a tras clapa cuiva, că a pus-o pe femeia aia numită „Doamna de Fier” a Germaniei să se pozeze cu glumețul parlamentarismului românesc. Unul dintre ei. Ori că zâmbește ca nepriceputa-n păpușoi ca urmare a vreunei poante făcute pe la spatele premierului german, punându-i ciungă pe taiorul prim-ministerial. Cel mai adesea însă am văzut genul ăsta de bucurie revărsată din fotografiile de grup atunci când cineva se pozează cu rudele de la țară, venite din Mehedinți să vadă cu gurile largi căscate Iulius Mall-ul timișorean. Ceva din extazul ăsta l-am observat și în satisfacția „Nebunelului” de-a se poza cu Leo Messi pe holurile Bundestagului, la ani buni după ce s-a săturat să care disciplinat servieta președintelui Constantin Ostaficiuc. Dar zâmbetul de pe buzele lui Alin Popoviciu se va stinge odată ajuns în țară, preocupat de cum va face opoziție la centru, alături de PNL, și șmenuri cu PSD în plan local, la Timișoara.
Comentarii prin facebook