Sfinții Împărați Constantin și Elena, apărătorii creștinătății

În fiecare an, pe 21 mai, creștinii îi sărbatoresc pe Sfinții împărați Constantin și Elena. Datorită celor doi, mamă și fiu, creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman. Aproape 2 milioane de români își sărbătoresc în această zi onomastica.

Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creștinism în anul 312. Înaintea unei bătălii cu împăratul Maxențiu, el a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria „hoc signo vinces“,prin acest semn vei învinge. A pus să se zugrăvească pe scuturile soldatilor acest semn și a atacat armatele mult superioare ale lui Maxențiu, le-a învins și a cucerit scaunul de la Roma. Câteva luni mai târziu, a emis Edictul de la Milan, prin care acorda deplină libertate creștinismului. Împăratul Constantin a desființat apoi pedepsele necreștine, precum răstignirea, a luat dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a generalizat ca zi de odihnă duminica si multe altele. O altă mare realizare a fost construirea, din temelii, a unei mari cetăți, care îi va purta secole de-a rândul numele: Constantinopol, orașul lui Constantin.

Alături de Constantin este cinstită și mama sa, Elena, care a întărit și a răspândit credința. Tradiția spune că, datorită eforturilor Elenei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. După ce a găsit relicva la Ierusalim, împărateasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum și piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. În perioada petrecută la Ierusalim, Elena a început construcția unor biserici la mormântul Domnului, în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei poate fi văzut la Muzeul Vaticanului.

În popor există mai multe superstiții legate de această zi. Mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz si mei, deoarece se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur, în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Pentru a alunga duhurile rele, femeile stropesc cu aghiasmă. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau in jurul lui. Prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână. Aproape 2 milioane de români își serbează onomastica pe 21 mai. Majoritatea bărbaților se numesc Constantin, Costel, Costică, Costin sau Costi. Cele mai multe femei care își sărbătoresc onomastica se numesc Elena, Ileana, Lenuța, Constanța, Constantina, Leana și Nuți.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Timisoara 2021

Administratie vezi arhiva Administratie

Gauss topografie timisoara

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

CCIAT

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Un nou început alături de echipa cu care a cunoscut cele mai mari satisfacţii. Un jucător emblematic pentru baschetul timişorean revine la... echipa mare. Petru Czmor este noul preparator fizic al prim-divizionarei de baschet masculin SCM Timişoara.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pidi Czmor este din nou „Leu”!
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com